Asia Centrală

Istoricul Cooperării dintre România și Turkmenistan

de Mihail PᾸDURARU

După decesul fostului președinte Saparmurat Niyazov pe data de 21 decembrie 2006, Turkmenistanul a cunoscut o dezvoltare fară precedent de la ieșirea din Uniunea Sovietică.
Aceasta s-a datorat cooperării internaționale pe care Gurbanguly Berdimuhamedov, câștigătorul alegerilor prezidențiale din 11 februarie 2007, a integrat-o în politica de guvernământ.

Odata cu obținerea funcției, noul președinte a intensificat dialogul cu statele UE și a demarat reforme substanțiale în sectorul industrial, medical, de învățământ și apărare.
Gurbanguly Berdimuhamedow și-a asumat obiectivul ca până în 2020 ponderea sectorului privat în economie să reprezinte 70 de procente.

La un an de la instalarea în funcție, în 2008, are loc prima vizită oficială a președintelui ales în România, la București, unde semnează o serie de documente precum „Convenția de cooperare interguvernamentală pentru prevenirea evaziunii fiscale” și Acordul de cooperare economică și tehnico-științifică dintre cele doua țări.

Pe cale de consecință, în 2009 are loc prima sesiune a comisiei mixte interguvernamentale româno-turkmene. Această comisie reprezintă una dintre principalele forme de cooperare dintre România și Turkmenistan și are ca obiect de activitate colaborarea în domeniul economic și tehnico-științific.
Până în prezent au avut loc 6 întâlniri ale comisiei, iar în 2017 va avea loc la Ashgabat o nouă întâlnire, ce vizează colaborarea comercial-economică dintre cele două țări.

Un aspect important pentru viitorul relațiilor economice româno-turkmene este intenția exprimată de partea română în cadrul ultimei sesiuni a comisiei (2016) de a înființa în cadrul acesteia Consiliul de afaceri româno-turkmen.

Drept răspuns la vizita președintelui ales al Turkmenistanului, Gurbanguly Berdimuhamedow la București, în perioada 21-22 iulie 2009, fostul președinte Traian Băsescu a efectuat prima vizită a unui șef de stat român în Turkmenistan.

17761010_1791145611213559_914737515618422605_o
Obiectivul vizitei a fost de a consolida relațiile politice și economice bilaterale cu scopul de a facilita derularea unor proiecte comune în industria gazului și petrolului.

Intenția principală a părții române a fost de a înlesni participarea companiilor românești la exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Turkmenistan și de a furniza echipamente pentru extracția de petrol și gaze naturale pe piața turkmenă.
Întrevederea s-a realizat în contextul declarațiilor fostului președinte al României care afirma că Turkmenistanul este o prioritate de politică externă pentru România, dat fiind potențialul Ashgabat-ului ca partener în politica energetică națională și europeană.

Simultan cu vizita Președintelui României în Turkmenistan a avut loc prima sesiune a comisiei mixte interguvernamentale.
Cu ocazia vizitei la Ashgabat, Traian Băsescu a semnat împreună cu președintele Turkmenistanului, Gurbanguly Berdimuhamedow, protocolul primei comisii mixte.

Este de menționat faptul că, tot cu prilejul întrevederii din 2009, cei doi președinți au mai semnat și Declarația comună ce a stabilit principalele puncte de reper ale relațiilor româno-turkmene, inclusiv cooperarea în domeniul energiei și un Plan de Acțiuni pentru punerea în aplicare a Declarației. [4]
Deși au trecut opt ani de la prima sesiune a comisiei mixte în care au fost identificate domeniile prioritare ale colaborării româno-turkmene, aceste domenii își păstrează importanța și astăzi.
Este esențial ca investitorii români să cunoască ce domenii au fost considerate prioritare de către comisie și care sunt termenii cooperării dintre România și Turkmenistan, întrucât în felul acesta pot fructifica oportunitățile de afaceri pe care relația dintre cele două țări le oferă.
Perspectivele colaborării economice bilaterale dintre România şi Turkmenistan în domeniile prioritare – viziunea primei comisii mixte interguvernamentale româno-turkmene.

Prima sesiune a comisiei, ce a avut loc în 2009, a fost condusă de Cristian Diaconescu, Ministrul Afacerilor Externe din România la acea dată, și de Rashid Meredov, vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri din Turkmenistan și Ministru al Afacerilor Externe.
În cadrul sesiunii a fost menționată stabilirea colaborării dintre Camerele de Comerţ şi Industrie din România şi din Turkmenistan în vederea dezvoltării relaţiilor comerciale dintre cele două ţări, părțile convenind să pregătească un proiect de Acord privind colaborarea.
Rolul comisiei a fost totodată și de a identifica domeniile prioritare de cooperare dintre România și Turkmenistan.

Comerțul

Dezvoltarea comerțului bilateral a fost considerată una din direcţiile prioritare de colaborare.
Părţile au susținut că nivelul de atunci al volumului schimburilor comerciale nu corespundea cu potenţialul economic al celor două ţări.
Legat de această precizare, s-a considerat necesară stimularea relaţiilor economice și comerciale în cadrul oferit de acordurile şi convenţiile semnate anterior.
Participanții şi-au exprimat poziţia unitară privind necesitatea identificării unor noi forme de acţiuni comune în sfera comercială, subliniind importanţa realizării unor proiecte de anvergură.
În acest context, a fost subliniată necesitatea participării companiilor românești şi turkmene la expoziţiile internaţionale organizate la Ashgabat şi Bucureşti.
Totodată, s-a convenit să se desfăşoare consultări între organele de stat ale celor două ţări responsabile cu relaţiile economice externe.
Discuțiile, au consimțit atitudinea potrivit căreia scopul principal al acestor consultări trebuie să fie analizarea problemelor legate de creşterea operaţiunilor de export-import între agenţii economici ai celor două state, lărgirea nomenclatorului mărfurilor livrate, deschiderea de reprezentanţe comerciale și organizarea de forumuri economice.

Energie electrică

Discuțiile privind joncțiunea în domeniul electroenergetic, s-au purtat pe fondul unor posibile propuneri către organizaţiile competente din cele două țări, pentru analiza oportunităților de colaborare bilaterală.
Subiectele au vizat producerea şi livrarea de energie electrică, proiectarea tehnico-științifică, lucrări de construcţii-montaj pentru infrastructurile necesare și prestarea serviciilor de consultanţă.
Partea română a prezentat propunerea companiilor Transelectrica SA şi Electrica SA privind intenția de a stabili relaţii de colaborare cu Ministerul Energeticii şi Industriei din Turkmenistan și cu alte organizaţii interesate din această țară, iar partea turkmenă şi-a exprimat interesul față de ideile discutate.
Părţile și-au propus să acorde sprijin companiilor care manifestă intenția de a dezvolta relaţii comerciale și de colaborare pentru livrările de echipamente specifice precum motoare electrice, transformatoare, tablouri de automatizări și alte asemenea echipamente.
Companiile Electroputere Craiova, SC Electrotel Alexandria și ICPE – ACTEL Bucureşti au fost luate în considerare ca potențiali parteneri de către partea română.

Industrii

Sectorul industriei metalurgice

Partea română și-a exprimat interesul pentru diferite livrări de țevi, produse laminate, aluminiu primar, aliaje și alte produse din aluminiu pe piața turkmenă.

Sectorul industriei textile

Părţile au luat în considerare posibilităţile de activizare a colaborării în următoarele direcţii:
– colaborarea în domeniul prelucrării bumbacului fibră din Turkmenistan pentru producerea de ţesături.
Potenţialii parteneri în acest domeniu sunt Ministerul industriei textile din Turkmenistan şi companiile româneşti SC Iaşitex Iaşi, SC Vastex Vaslui şi alte companii.
– procesarea, în continuare, a ţesăturilor pentru obţinerea de produse confecţionate;
– pregătirea cadrelor pentru industria textilă şi de tricotaje din cele două ţări, folosind posibilităţile facultăţilor de profil din instituţiile de învăţământ din cele două ţări;
– colaborarea în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării între Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie Bucureşti cu institute similare din Turkmenistan.

Transporturi

Părţile au menţionat necesitatea activizării colaborării, între cele două ţări, în domeniul transporturilor şi al dezvoltării infrastructurii de transport.
Partea română a comunicat părţii turkmene disponibilitatea pentru începerea discuţiilor privind reanalizarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Turkmenistanului în domeniul transporturilor internaţionale rutiere de persoane şi mărfuri (semnat la Bucureşti, la 16 noiembrie 1994), în scopul compatibilizării acestuia cu legislaţia europeană.
Simultan, delegații români au făcut cunoscut părţii turkmene că Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” S.A. are capacitatea tehnică şi disponibilitatea de a realiza transporturi de echipamente de completare şi utilaje petroliere în Turkmenistan, în cazul în care există solicitări din partea eventualilor clienţi din România, furnizori de echipamente energetice şi alte utilaje.
Ulterior (2011) s-au purtat discuții pentru realizarea coridorului de transport între Marea Neagră şi Marea Caspică.

Agricultură

Delegații și-au manifestat interesul în colaborarea dintre staţiunile de cercetare şi organizaţiile specializate în creşterea oilor de rasa Karakul.
Legat de aceasta, delegația României a informat că staţiunea de cercetări Popăuţi, din judeţul Botoşani, este specializată în acest domeniu şi este dispusă să coopereze cu staţiuni de cercetare similare din Turkmenistan.
Părţile au convenit să acorde sprijinul necesar în stabilirea legăturilor între crescătoriile de oi din România şi Turkmenistan.

Îmbunătăţiri funciare şi ale irigaţiilor

Pornind de la experienţa comună în domeniul îmbunătăţirilor funciare şi irigaţiilor, delegații au propus să se stabilească programe comune de colaborare tehnico-ştiinţifică pentru combaterea eroziunii solului, apărarea împotriva inundaţiilor, eliminarea excesului de umiditate şi pentru combaterea secetei şi deşertificării, între Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Îmbunătăţirilor Funciare – „ISPIF Bucureşti” (INCIDIF – ISPIF), din România şi Institutul Naţional al deşertului, florei şi faunei din cadrul Ministerului pentru protecţia mediului şi Institutul «Turkmensuvylymtaslama» din cadrul Ministerului gospodăririi apelor din Turkmenistan.
Una din posibilele direcţii de colaborare este livrarea, din România, de instalaţii de irigat, precum şi alte echipamente specifice.

Turism

Delegații și-au propus să sprijine dezvoltarea colaborării bilaterale în domeniul turismului şi să încurajeze stabilirea de legături directe între orașul Sinaia (România) şi Zona turistică Natională „Avaza” (Turkmenistan) precum și înfrațirea celor două porturi, Constanţa şi Turkmenbashi.

Industria de petrol şi gaze

Comisia a menţionat interesul companiilor române şi turkmene, din complexul de combustibil şi energie, pentru efectuarea de lucrări de modernizare, reconstrucţie şi reparaţii capitale, reciproc avantajoase, la obiectivele din domeniul petrolului şi gazelor, în Turkmenistan şi în România.
În legătură cu acest subiect, partea română a comunicat că SNGN Romgaz SA este partenerul care deţine experienţa şi tehnologiile necesare pentru acest domeniu.
Părţile au convenit să analizeze posibilităţile de livrare a echipamentelor pentru exploatarea câmpurilor de petrol şi gaze, necesare forajului, extracţiei și transportului. Legat de aceasta s-a propus acordarea sprijinului necesar companiilor SC Upetrom 1 Mai Ploieşti, SC Upet SA Târgovişte și SC Uztel Ploieşti în stabilirea contactelor cu întreprinderi din sectorul de petrol şi gaze din Turkmenistan.
Partea română şi-a exprimat disponibilitatea cooperării cu partea turkmenă pentru realizarea de investiţii la întreprinderi din domeniul prelucrării petrolului (rafinării, combinate petrochimice) şi prelucrării gazelor naturale în îngrăşăminte chimice.
Potenţiali furnizori români pentru întreprinderile şi organizaţiile din Turkmenistan luați în considerare au fost IPIP Ploieşti, Petrodesign Bucureşti, Iprochim Bucureşti, Industrialimportexport Bucureşti, SC Griro SA Bucureşti, Uzuc SA Ploieşti și SC Upruc CH SA Făgăraş.
Partea turkmenă şi-a exprimat disponibilitatea pentru negocieri în direcţiile de colaborare sus-menţionate. Legat de aceasta, s-a propus desfăsurarea în viitorul apropiat a tratativelor necesare.
Totodată, partea turkmenă a propus părţii române să organizeze şi să desfăşoare, la Ashgabat, în cursul anului 2009, o prezentare a activităţii şi producţiei companiilor româneşti sus-menţionate.

Constituirea grupului de lucru privind colaborarea în domeniul energetic

În legătură cu colaborarea dintre cele două țări în domeniul gazului și petrolului, Comisia a stabilit crearea unui grup de lucru la nivel de experţi, care să stabilească direcţiile posibile de colaborare în domeniul energetic şi să pregătească propuneri corespunzătoare pentru instituţiile competente în domeniu din cele două ţări.
În consecință, în anul 2010, a avut loc la Ashgabat prima întâlnire a Grupului de lucru turkmeno-român în domeniul energetic la nivel de experţi.
Delegaţia turkmenă a fost condusă de către domnul Bairamgheldî Nedirov, ministrul interimar al industriei de petrol şi gaze şi resurselor minerale din Turkmenistan la acea vreme și a fost compusă din reprezentanţi ai ministerelor și agențiilor de specialitate și ai companiilor turkmene din sectorul energiei, Turkmengaz și Turkmenneft.
Delegaţia română a fost condusă de către domnul Radu Horumba, ambasadorul României în Turkmenistan și a fost compusă din reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerului Afacerilor Externe, Camerei de Comert și Industrie Romania-Turkmenistan şi ai companiilor SNGN Romgaz SA, SC Confind SRL, SC Upetrom 1 Mai SA și SC Petal SA.

După prezentarea complexului de țiței și gaze al Turkmenistanului și a perspectivelor de dezvoltare a acestuia, partea turkmenă a propus următoarele direcții de colaborare reciproc avantajoasă:
1. Asimilarea resurselor de hidrocarburi din zona Mării Caspice;
2. Desfășurarea de lucrări de service (construcţia de staţii de compresare, construcţia conductelor de hidrocarburi ş.a.) pe bază de licitatii;
3. Desfășurarea de proiecte pilot privind creşterea coeficientului de extracţie a petrolului şi gazelor.
Partea română a prezentat pe scurt Părţii turkmene activitatea companiilor româneşti.

S.N.G.N. ROMGAZ SA şi-a manifestat interesul în raport cu următoarele:
a) Dobândirea de drepturi şi obligaţii petroliere în perimetre off-shore din Turkmenistan, prin încheierea unor contracte reglementate de legea turkmenă sau agreate de partea turkmenă;
b) Achiziţia de gaze naturale de pe piaţa turkmenă;
c) Prestarea de servicii de operaţii şi intervenţii speciale la sonde.
Ca urmare a manifestării interesului Romgaz în raport cu propunerea de la punctul (a), a fost convenit ca Romgaz să înainteze o scrisoare de intenţie Agenţiei de Stat pentru Gestionarea şi Folosirea Resurselor de Hidrocarburi de pe lângă Preşedintele Turkmenistanului în vederea obţinerii de informaţii suplimentare în ceea ce priveşte datele tehnice şi a procedurilor de urmat şi îndeplinit pentru concretizarea propunerii Romgaz.

SC CONFIND SRL este producător de: echipamente pentru industria de petrol şi gaze (vase sub presiune, schimbătoare de căldură, rezervoare de produse petroliere, separatoare, agregate multifuncţionale de intervenţie, unităţi de pompare, etc.), utilaje pentru foraj şi extracţie, articole tehnice din cauciuc, containere mobile şi fixe, minibenzinării transportabile şi doreşte să fie furnizor al acestor produse pe piaţa turkmenă.

SC UPETROM – 1 MAI SA , proiectant şi producator de utilaj petrolier, este interesat să livreze pe piaţa turkmenă următoarele: instalaţii pentru forarea sondelor petroliere cu adâncimi între 3000 şi 10000 metri – mobile şi fixe, cu acţionare electrică, diesel – electrică, diesel – hidraulică sau prin curent alternativ şi frecvenţă variabilă; prevenitoare de erupţie orizontale şi verticale; agregate de cimentare şi fisurare pentru sonde mobile sau montate pe sanie cu acţionare diesel sau electrică; diverse echipamente componente ale instalaţiilor de foraj; pompe de noroi şi sisteme de noroi; echipamente la gura sondei conform specificaţiei API6A.
SC PETAL S.A. este producător de utilaj şi echipament petrolier: agregate de cimentare şi fisurare; capete de coloană şi capete de erupţie pentru ţiţei şi gaze; robinete şi dispozitive de reglare a debitului pentru fluide de foraj, apă şi gaze; piese de schimb pentru agregate de cimentare şi pentru pompe de noroi şi îşi manifestă interesul de livrare a acestor produse pe piaţa turkmenă .

După ce au ascultat propunerile delegaților români, reprezentanții Turkmenistanului au precizat că toate utilajele petroliere se cumpară pe bază de licitaţii şi a recomandat părţii române să participe la acestea.
În continuarea precizărilor oficialii turkmeni au menționat faptul că Turkmenistanul vinde gazele naturale la frontieră.

Din componența delegațiilor la acea vreme, partea română a fost reprezentată de:
Radu HORUMBA – ambasadorul Romaniei în Turkmenistan
Victor DAFINESCU – Presedinte CCI Romania-Turkmenistan
Mariana ROŞCA – secretar al Părţii române în Grupul de lucru
Anton ANGHEL – consilier M.A.E.
Aristotel JUDE – director cooperare afaceri corporative S.N.G.N. ROMGAZ S.A.
Adrian Alexandru MARES – director cooperare S.N.G.N. ROMGAZ S.A.
Constantin ENE – director general executiv SC CONFIND SRL
Gheorghe PÎRVULESCU – director SC CONFIND SRL
Vasile GLODEANU – consilier SC UPETROM – 1 MAI SA
Lucian VIRNA – consilier vânzări SC PETAL SA

Partea turkmenă i-a avut ca reprezentanți pe

B. NEDIROV – ministru interimar al Industriei de Petrol si Gaze si Resurselor Minerale al Turkmenistanului (presedintele Părţii turkmene a Grupului de lucru)
A. HODJAMKULIEV – consilier, Direcţia de releţii economice externe al CS „Turkmengaz”
I. GÂZLOV – jurist principal la Agenţia de Stat pentru Gestionarea şi Folosirea Resurselor de Hidrocarburi de pe lângă Preşedintele Turkmenistanului
M. SOIUNOV – adjunct al şefului Direcţiei de analiză şi perspective de dezvoltare ale industriei de prelucrare a petrolului şi gazelor şi chimice din cadrul Ministerului Industriei de Petrol şi Gaze şi Resurselor Minerale (secretarul Părţii turcmene în Grupa de lucru)
D. GARAGOCEV – şeful Serviciului de relaţii economice externe din cadrul Ministerului Energeticii şi Industriei
D. ALLAIALOV – şeful Direcţiei Dispeceratului Central din cadrul Corporaţiei electroenergetice „Turkmenenergo”
O. ORAZMAMMEDOV – geolog principal la Compania de Stat „Turkmenneft”

Pentru reafirmarea intențiilor economico-comerciale inițiate între cele două țări, partea română poate considera oportun faptul că la alegerile presidențiale organizate în februarie 2017, Gurbanguly Berdimuhamedov a câștigat încă un mandat la conducerea țării, cu un procentaj de 97% .
Conform constitutiei turkmene amendate în septembrie 2016, mandatul președintelui se extinde de la cinci la șapte ani și este înlăturată limita de vârstă pentru candidați, prevăzută inițial la 70 de ani.
Aceste modificări, sugerează intenția pe termen lung manifestată de Gurbanguly Berdimuhamedov pentru continuarea carierei sale politice în fruntea statului unde își propune să ducă la îndeplinire obiectivele naționale asumate în cursul celor două mandate anterioare.
În lumina celor 25 de ani de relații bilaterale cu Turkmenistanul, autoritățile române au datoria de a reîmprospata și consolida legăturile comerciale dintre cele două state, iar CCIRT își propune să încurajeze și să sprijine companiile românești care au drept obiectiv participarea la licitații în Turkmenistan sau accesul pe piața economică din Asia Centrală.

Bibliografie
[1] https://ccirom-tkm.ro/relatiile-bilaterale-dintre-romania-si-turkmenistan-la-a-25-a-aniversare-realizari-provocari-perspective/
[2] https://www.agerpres.ro/politica/2017/03/17/melescanu-intre-romania-si-turkmenistan-exista-un-parteneriat-cu-valoare-strategica-potentialul-economic-trebuie-capitalizat-16-16-26

[3] https://www1.agerpres.ro/comunicate/2016/06/15/comunicat-de-presa-mecrma-15-08-49

[4] Ministerul Afacerilor Externe, Turkmenistan

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s