Asia Centrală

Relațiile bilaterale dintre România și Turkmenistan la a 25-a aniversare – realizări, provocări, perspective

   de Andrei AVRAM          

La 21 iulie 2017 se vor împlini 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Turkmenistan, oferind un aproape firesc prilej de bilanț al parteneriatului „cu valențe strategice”[1]dintre București și Așgabat, precum și de punere în discuție a unor posibile noi dimensiuni ale cooperării dintre cele două țări, inclusiv în lumina preconizatei încheieri a unui Acord de Parteneriat și Cooperare UE-Turkmenistan, precum și a oportunităților încă nevalorificate prevăzute de Strategia UE pentru Asia Centrală, în contextul preluării de către România a Președinției Consiliului European în primul semestru al anului 2019. La prima vedere, colaborarea româno-turkmenă ar putea fi privită ca o poveste de succes, ținând cont de faptul că relația dintre cele două state a trebuit clădită „de la zero”, pe fundalul unor procese complexe de transformare socio-economică și chiar de nation-building (în cazul părții turkmene). Statisticile diplomatice relevă o intensitate sporită a contactelor dintre cele două părți, ultima vizită a vicepremierului și ministrului Afacerilor Externe turkmen la București având loc la 17 martie 2017, ocazie cu care a fost primit de președintele României, Klaus Iohannis, care a accentuat îndeosebi „importanța dezvoltării cooperării economice în domenii de referință”, enumerând în acest sens energia, transporturile și comerțul bilateral.[2]Vizite oficiale la nivel înalt au avut loc în cinci rânduri – trei vizite ale șefilor de stat turkmeni la București (1994, 2008 și 2011) și două vizite la Așgabat (2009 și 2012) – concretizate sub forma unei Declarații Comune a celor doi președinți (2009) și a unui Plan de Acțiuni pentru punerea în aplicare a Declarației Comune.[3]

De altfel, România este unul din puținele state membre ale Uniunii Europene angrenat în „relații active” cu Așgabatul, pe lângă Germania și Franța[4], iar schimburile comerciale însumau, la nivelul anului 2015, 108 milioane de dolari.[5] Conform datelor Camerei de Comerț și Industrie a României, Turkmenistanul este al doilea partener economic al Bucureștiului din zona Asiei Centrale,[6] România importând combustibili, în vreme ce partea turkmenă achiziționează utilaje, echipamente electrice, metale și produse din metale.[7] Principalele formate de cooperare în sfera economică le constituie sesiunile Comisiei Mixte Interguvernamentale (CMI) româno-turkmene de colaborare economică și tehnico-științifică – până în prezent în număr de șase – dar și Forumurile de Afaceri bilaterale, primul astfel de eveniment având loc în 2015, urmând ca o nouă ediție să aibă loc în cursul acestui an.[8] Totodată, există o tot mai intensă cooperare în sfera educației, științei și culturii, Turkmenistanul având cel mai mare număr de bursieri străini (150, în programe unilaterale) ai statului român,[9] în anul 2016 fiind organizate în premieră Zilele Culturale ale Turkmenistanului în România (la București și Iași)[10] – evenimentul reciproc fiind prevăzut pentru anul curent în Turkmenistan.[11] Între momentele de referință ale cooperării în sfera educațională ar fi de amintit și vizita Principelui Radu în Turkmenistan în aprilie 2015, care a susținut o prelegere la Institutul pentru Relații Internaționale al Ministerului Afacerilor Externe de la Așgabat,[12] precum și semnarea unui memorandum de cooperare între acest institut și Institutul Diplomatic Român, în martie 2017.[13]

Această foarte succintă trecere în revistă a raporturilor bilaterale româno-turkmene relevă o dinamică pozitivă. În egală măsură însă, principalele obiective ale celor două părţi nu au fost, respectiv nu au putut fi realizate până la momentul actual. Îndeosebi în domeniul energiei – prioritar pentru Bucureşti din punct de vedere al obiectivului diversificării surselor de aprovizionare cu gaze naturale[14], iar pentru Aşgabat din perspectiva nevoii de a-şi lărgi paleta de ţări spre care exportă hidrocarburi– multe iniţiative au rămas la stadiul de propunere, fiind reiterate cu regularitate în cadrul întrevederilor la diverse niveluri, cum ar fi conducta transcaspică de transport a gazului natural, a cărei construcţie este împiedicată, inter alia, de statutul juridic neclar al Mării Caspice.[15]Totodată, realizarea proiectului Interconectorului Azerbaidjan-Georgia-România (AGRI), esenţial pentru exportul în viitor al gazului turkmen în Europa, a fost amânată pe un termen nedeterminat,[16] în plus lipsind şi racordul necesar spre UE via Turcia.[17] O altă iniţiativă mai veche privitoare la crearea unui coridor de transport între Marea Neagră şi Marea Caspică, respectiv între porturile Constanţa şi Turkmenbaşi, asupra căreia cele două părţi au convenit în 2011[18] a rămas doar „pe hârtie”, deşi cooperarea în sfera transporturilor a făcut, periodic, obiectul unor discuţii, de la nivelul experţilor până la cel mai înalt nivel. Cooperarea în ambele domenii – energie şi transporturi – depinde însă şi de concursul altor state (îndeosebi Georgia şi Azerbaidjan, dar şi Federaţia Rusă şi Iran)[19], astfel încât neîmplinirea dezideratelor exemplificate trebuie privită într-un context regional mai larg.

O notă aparte trebuie făcută cu referire la valorificarea dimensiunii multilaterale a relaţiilor dintre Bucureşti şi Aşgabat, îndeosebi în contextul Strategiei UE pentru Asia Centrală. Încă în 2012, preşedintele Turkmenistanului, Gurbangulî Berdimuhamedov, exprima dorinţa ca România să devină o „poartă de intrare a Turkmenistanului în Europa”,[20] iar Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României asumă obiectivul de creştere a implicării României în implementarea Strategiei UE pentru Asia Centrală – aspect reiterat şi în Strategia de Dezvoltare elaborată de Academia Română, care face vorbire despre posibilitatea ca România să devină o „poartă a UE către şi dinspre Asia Centrală şi de Est”.[21] Oportunitatea ca statele membre să se implice mai intens în implementarea Strategiei a fost reliefată într-o analiză recentă elaborată la solicitarea Parlamentului European.[22] Până în prezent, România s-a arătat mai curând interesată să se concentreze asupra domeniilor de interes imediat – sfera economică şi energetică.[23] Cazul Bucureştiului nu este însă singular, majoritatea statelor membre concentrându-şi eforturile diplomatice bilaterale în relaţiile cu statele Asiei Centrale în zona economică, în vreme ce UE s-a concentrat pe asistenţă tehnică, procese de democratizare şi drepturile omului.[24]

Interesul relativ scăzut al statelor membre în a se implica în implementarea Strategiei s-a reflectat şi în faptul că, deşi este o arie prioritară, niciun stat mebru nu şi-a asumat coordonarea domeniului educaţiei, în condiţiile în care tocmai în această privinţă contribuţia Bruxelles-ului ar putea avea un impact pe termen lung, inclusiv în sensul facilitării unor contacte de tip people-to-people.[25]Ţinând cont de buna cooperare bilaterală între România şi Turkmenistan în domeniul educaţiei, concretizată deja sub forma unor acorduri sectoriale şi programe de burse şi de schimburi de experienţă, oportunitatea valorificării de către Bucureşti a potenţialului Strategiei UE pentru Asia Centrală ar putea fi luată în discuţie chiar pe termen scurt şi ar putea veni în întâmpinarea nevoilor părţii turkmene de formare a unor viitori specialişti, îndeosebi în sferele economice şi tehnice. În paralel cu domeniul educaţiei, România ar putea să îşi pună la dispoziţie experienţa procesului de tranziţie de la o economie planificată la economia de piaţă, ţinând cont că Aşgabatul se află în „stadiile timpurii ale tranziţiei, cu o prezenţă semnificativă a statului în sectoarele economiei”,[26] dar şi-a trasat obiectivul ca aportul sectorului privat din economie să atingă până în 2020 70 la sută din PIB. Aşadar, transferul de expertiză şi schimburile de experienţă în domeniile educaţiei şi economiei pot aduce valoare adăugată relaţiilor româno-turkmene, având avantajul că intensificarea acestui tip de cooperare nu depinde de poziţionările altor actori regionali şi internaţionali, oferind totodată Bucureştiului şansa conturării unui profil în cadrul Strategiei UE pentru Asia Centrală. Un rol aparte în acest sens îl pot avea, de altfel, nu doar instituţiile clasice ale diplomaţiei, ci şi think-tank-urile sau organizaţiile neguvernamentale ca furnizori de cunoaştere şi analiză bidirecţionale.

La 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Turkmenistan, o nouă abordare, pragmatică, concretă şi orientată către rezultate fezabile, în interesul ambelor părţi, poate contribui la aprofundarea bilanţului pozitiv al unui prim sfert de secol de parteneriat.

În acest sens, Camera de Comerț și Industrie România-Turkmenistan vine în întâmpinarea necesităţii de a crea o platformă de dialog româno-turkmen în afara cadrului formal al relaţiilor diplomatice bilaterale, în vederea facilitării contactelor în sfera economică şi ştiinţifică, care să impulsioneze şi să diversifice domeniile de cooperare dintre cele două state.

Pentru îndeplinirea scopului, Camera de Comerț și Industrie România-Turkmenistan își propune următoarele obiective:

  • Elaborarea unui plan de activități de relații publice al CCIRT, în vederea facilitării unor schimburi de experiență și expertiză cu instituții similare sau de tip think-tank și al derulării de evenimente publice specifice;
  • Crearea unei platforme de afaceri româno-turkmen pentru firmele din cele două țări și oferirea de suport analitic și logistic în derularea activităților acesteia, în vederea valorificării potențialului relațiilor economice bilaterale;
  • Crearea unui forum de dialog la nivelul administratiei publice (twinning) care să urmarească transferul de expertiză în sfera transformărilor socioeconomice, inclusiv prin „înfrățirea” unor ministere sau agenții;
  • Crearea unei platforme de dialog științific româno-turkmen pentru universități economice și tehnice.

In felul acesta, Camera de Comerț și Industrie România-Turkmenistan se poziționează drept furnizor de consultanţă, expertiză şi analiză geopolitică şi economică pentru beneficiari din sectorul public şi privat din România şi alte state UE. Scopul este de a sprijini eforturile pentru lărgirea îndeosebi a spectrului relaţiilor economice şi ştiinţifice cu Turkmenistanul, precum şi de susținere a dezvoltării sectoarelor emergente din economia turkmenă  şi a cooperării în sectorul energetic.

 

[1] Ministerul Afacerilor Externe, Turkmenistan, https://www.mae.ro/bilateral-relations/4498, octombrie 2016 (accesat 24.04.2017).

[2] Administrația Prezidențială, Primirea de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a Vicepremierului și Ministrului Afacerilor Externe al Turkmenistanului, domnul Rașid Meredov (= comunicat de presă), http://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/primirea-de-catre-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-a-vice-premierului-si-ministrului-afacerilor-externe-al-turkmenistanului-domnul-rasid-meredov, martie 2017 (accesat 24.04.2017).

[3] Ministerul Afacerilor Externe, Turkmenistan.

[4] Marin, Goergiana: Romania and Central Asia (= EUCAM European National Policies Series No. 12), http://www.eucentralasia.eu/uploads/tx_icticontent/National-PB12-ROM.pdf, martie 2013 (accesat 24.04.2017).

[5] Bilateral trade between Romania and the Republic of Turkmenistan stood at 108 million dollars at the end of 2015 (= ştire actmedia.eu), http://actmedia.eu/daily/bilateral-trade-between-romania-and-the-republic-of-turkmenistan-stood-at-108-million-dollars-at-the-end-of-2015/64278, iunie 2016 (accesat 24.04.2017).

[6] Romania and Turkmenistan discover important business potential for the companies in the two countries (= comunicat de presă), http://ccir.ro/2016/06/14/romania-and-turkmeninstan-discover-important-business-potential-for-the-companies-in-the-two-countries/, iunie 2016 (accesat 24.04.2017).

[7] Ministerul Afacerilor Externe, Turkmenistan.

[8] Ministerul Afacerilor Externe, Întrevederea ministrului afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, cu viceprim-ministrul și ministrul de externe al Turkmenistanului, Rashid Meredov (= comunicat de presă), https://www.mae.ro/node/41021, martie 2017 (accesat 24.04.2017).

[9] Ministerului Afacerilor Externe, Turkmenistan.

[10] Instituția Prefectului – județul Iași, Comunicat de presă, https://www.prefecturaiasi.ro/Prefectura%20Iasi/Noutati/Comunicate%20de%20presa/Comunicat%20de%20presa%2017%20mai.pdf, mai 2016 (accesat 24.04.2017).

[11] Ministerul Afacerilor Externe, Întrevederea ministrului afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, cu viceprim-ministrul și ministrul de externe al Turkmenistanului, Rashid Meredov.

[12] Familia Regală a României, Vizita Principelui Radu în Turkmenistan (= comunicat de presă), http://www.romaniaregala.ro/jurnal/vizita-principelui-radu-in-turkmenistan/, aprilie 2015 (accesat 24.04.2017).

[13] Ambasada Turkmenistanului în România, În România cu vizita de lucru a fost Rectorul Institutului relațiilor internaționale al MAE Turkmenistan, Dl. Baba Zahyrov (= comunicat de presă), https://romania.tmembassy.gov.tm/ro/news/3642, martie 2017 (accesat 24.04.2017).

[14] Marin, Romania and Central Asia, p. 3.

[15] Turkmenistan: Desperately Seeking Diversification (= ştire RFE/RL), http://www.rferl.org/a/turkmenistan-gas-russia-europe-pipeline/26735635.html, decembrie 2014 (accesat 24.04.2017).

[16] Vicepreşedinte SOCAR: Proiectul AGRI nu a murit, dar este nevoie de mai mult timp (= ştire Agerpres), https://www.agerpres.ro/economie/2016/11/18/vicepresedinte-socar-proiectul-agri-nu-a-murit-dar-este-nevoie-de-mai-mult-timp-18-25-09, noiembrie 2016 (accesat 24.04.2017).

[17] Boonstra, Jos, şi Tsertsvadze, Tika, Implementation and review of the European Union-Central Asia Strategy: Recommendations for EU action, Bruxelles 2016, p. 7.

[18] Marin, Romania and Central Asia, p. 3.

[19] Arinç, Ibrahim şi Elik, Süleyman, Turkmenistan and Azerbaijan in European Gas Supply Security, in: Insight Turkey, vol. 12 (2010), nr. 3, p. 169; Kuchins, Andrew, Mankoff, Jeffrey şi Backes, Oliver, Central Asia in a Reconnecting Eurasia. Turkmenistan’s Evolving Foreign Economic and Security Interests, Lanham/Boulder/New York/Londra 2015, pp. 9-12.

[20] Marin, Romania and Central Asia, p. 3.

[21] Academia Română, Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani, Bucureşti 2015, p. 476.

[22] Boonstra, Jos, şi Tsertsvadze, Tika, Implementation and review of the European Union-Central Asia Strategy: Recommendations for EU action, p. 11.

[23] Marin, Romania and Central Asia, p. 1.

[24] Plenta, Peter, The European Two-Level Game in Central Asia: Visegrad Countries and Kazakhstan, in: Asia International Studies Review, vol. 17 (2016), nr. 2, p. 81.

[25] Boonstra, Jos, şi Tsertsvadze, Tika, Implementation and review of the European Union-Central Asia Strategy: Recommendations for EU action.

[26] European Bank of Reconstruction and Development, Strategy for Turkmenistan. As approved by the Board of Directors at its meeting on 7 May 2014 (accesat 04.10.2016).

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s