Asia Centrală

Kazahstan a modificat legea cetățeniei pentru a combate terorismul

Președintele Kazahstanului,  Nursultan Nazarbayev, a semnat pe 11 iulie o lege care permite privarea de cetățenie kazahă colaboratorilor cu organizații extremiste, conform agenției de presă Radio Free Europe/Radio Liberty. Mai multe publicații preiau la începutul lunii aprilie o declarație făcută Nazarbayev prin care anunța necesitatea unei astfel de măsuri, președintele kazah susținând că 500- 600 cetățeni kazahi s-ar fi alăturat până atunci Statului Islamic. Pe 25 aprilie, Xinhua anunța decizia guvernului de a trece în Parlament o propunere de lege redactată în numele președintelui kazah, conform declarațiilor prim-ministrului Bakytzhan Sagintayev.

Din punct de vedere legal, Președintele Kazahstanului are puterea de a emite legi dacă Parlamentul îi deleagă această atribuție. Totodată, prin semnarea unui act legislativ, președintele marchează încheierea procesului legislativ și intrarea în vigoare a prevederilor. În plus, președintele are drept de veto și poate întoarce legea spre revizuire. În cazul legii privării de cetățenie a colaboratorilor cu organizații extremiste, Președintele și-a exercitat numai rolul de a semna legea, aceasta fiind inițiată de guvern și semnată de cele două camere ale Parlamentului în luna Mai, respectiv luna Iunie.

Privind numărul de cetățeni kazahi asociați cu organizații teroriste, în anul 2014 estimările Agenției Naționale de Securitate a Kazahstanului anunțau peste 300 de cetățeni kazahi militanți ai Statului Islamic, din care jumătate ar fi fost femei. Un an mai târziu, în 2015, apare Global Terrorism Index (GTI) publicat de către Institute for Economics and Peace (IEP) în care numărul de kazahi implicați în activitățile teroriste atât din Iraq, cât și din Siria este de aproximativ 300 de cetățeni; diferențele între estimările conservative ale International Centre for the Study of Radicalisation and Political Violence (ICSR) și estimările altor surse fiind relativ mici comparativ cu cele ale altor state. În broșura GTI 2016, Kazahstanului îi revine locul 94 în clasamentul privind impactul terorismului din diverse state, pe 92 aflându-se Estonia, iar pe 95 Maroc. În același raport este menționat faptul că cele mai multe decese din cauza terorismului în Kazahstan au avut loc în anul 2011.

De menționat este faptul că atât pe plan intern, cât și extern, acțiunile împotriva terorismului sunt realizate în baza legii 416-I din 1999 intitulată “Privind combaterea terorismului” și a legii 191-IV din 2009 privind atât obținerea cât și trimiterea de fonduri pentru finanțarea organizațiilor teroriste.

În anul 2006, Curtea Supremă a Kazahstanului aproba o listă cu 12 organizații interzise din cauza activităților teroriste desfășurate atât pe teritoriul țării sau înafara lui, printre acestea se numără: Mișcarea Islamică din Uzbekistan,   Hizb ut-Tahrir al-Islam, Organizația Kongra-Gel Kurdish, Boz Kurt, Lashkar-e Taiba, Asbat an-Ansar, al Qaeda la această listă adăugându-se în 2015 Statul Islamic.  Pe plan intern se urmărește combaterea, prevenirea și descurajarea apariției organizațiilor extremiste sau a mișcărilor teroriste în rândul cetățenilor kazahi prin operațiuni speciale ale Ministerului de Interne, Sunkar și Arlan; operațiunile Serviciului de Protecție al Statului, Kokjal și Kalkan; prin Burkit ca parte a Gărzii Naționale și Arystan care depinde de Comitetului Național de Securitate al Kazakhstanului (KNB), alături de aceste operațiuni fiind și forțe speciale ale Ministerului Apărării .

Pe plan extern, Kazahstanul face parte din diverse structuri internaționale cu scop strategic și exerciții militare în vederea combaterii terorismului. De exemplu, în data de 11 iulie, Ministerul de Externe al Kazahstanului a participat la o întâlnire de miniștri din Viena a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) unde au fost discutate provocările de securitate, conflictele din regiunea Asiei Centrale, dar și Strategia Globală privind Combaterea Terorismului a Națiunilor Unite împreună cu demersurile oficialilor kazahi pentru Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, dat fiind rolul Kazahstanului de a reprezenta zona Asia-Pacific în 2017 și 2018, anunță Astana Times. În plus, la nivelul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă ( CSTO) există discuții recente despre securitatea informației, dar și declarații privind trimiterea de trupe kazahe și kârgâze în Siria. Vladimir Shamanov declarase pe 22 iunie într-un interviu cu RIA Novosti că se fac propuneri Kazahstanului și Kârgâzstanului pentru asigurarea securității Syria. Pe 23 iunie, Ministrul de Externe al Kazakhstanului contrazice printr-o declarație oficială cele susținute în ziua precedenta de Shamanov: „ Astana nu negociază cu nimeni trimiterea militarilor kazahi în Siria” declarație preluată de The Jamestown Foundation.

Pe lângă aceste informații, la începutul lunii iunie, în cadrul unei delegații la Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, Ministrul adjunct de Externe Yerzhan Ashikbayev a anunțat contribuția Kazakhstanului în valoare de 300,000 de dolari pentru dezvoltarea Strategiei Globale Împotriva Terorismului A Națiunilor Unite (United Nations Global Counter-Terrorism Strategy). Kazakhstanul devine astfel prima țară din Asia Centrală care contribuie la acest fond pentru combaterea terorismului, conform unui comunicat de presă al Națiunilor Unite din data de 8 iunie.

Eforturile Kazahstanului împotriva radicalizării religioase și terorismului vin ca urmare a creșterii popularității în 1998 a organizației Hizb ut-Tahrir (HuT) în sudul statului, a evenimentelor din 11 septembrie din SUA și atentatelor teroriste pe teritoriul statului Kazahstan și celorlalte state din regiune. În privința HuT, membrii acestei organizații cu proiect pan-islamic au fost surprinși în 2004 distribuind materiale de propagandă, forțele de ordine kazahe deschizând 111 dosare penale. În martie 2004, un grup format din cetățeni și uzbeci au luat parte la atacuri împotriva poliției din Tashkent, iar în luna iulie al aceluiași an au avut loc atentate la ambasada Israelului și Statelor Unite și la procuratura din Tashkent.

Până în anul 2011, Kazahstanul era considerat o oază de stabilitate în Asia Centrală când mai multe incidente în Taraz, Aktobe, Atyrau și Almaty au dus la moartea a cel puțin 30 de persoane. Într-un articol publicat de EurasiaNet.org în 2011, Dosym Satpayev (analist politic kazah și Director al Grupului pentru Evaluarea Riscului din Almaty) susține că „Astăzi, în mare parte, este vorba despre acțiuni ale amatorilor. Dar dacă mâine, combatanți profesioniști, cum ar fi cetățenii kazahi din Afganistan, ajung pe teritoriul Kazahstanului, aceștia nu sunt oameni care să facă bombe de pe Internet, iar eu cred că atunci o amenințare mult mai serioasă va apărea în Kazahstan”.

În zilele noastre, discuția despre terorism implică abordarea extremismului religios și a circulației informației în mediul online, dar și a inegalității sociale și a vulnerabilității tinerilor la radicalizare. Într-un articol al Cabar.asia, sociologul Serik Beisembaev identifică principalii factori  de radicalizare a tinerilor kazahi. Acesta susține că pentru grupul de risc al tinerilor cu vârste cuprinse între 16-29 ani, studiile arată că ideologia Salafi-jihadistă apare adesea la tinerii marginalizați. “Aceste persoane, încă dinainte de a avea contact cu ideologia radicală, se află într-o criză cauzată de incapacitatea de a se adapta la noi condiții sociale și economice” relatează Beisembaev. Sociologul recomandă atât identificarea grupurilor de risc, cât și dezvoltarea unor politici care să faciliteze integrarea în societate a tinerilor dezavantajați sau care au săvârșit în trecut fapte penale.

Privarea cetățeniei este o măsură controversată când vine vorba de combaterea terorismului din cauza consecințelor pe care le poate avea asupra securității internaționale, dar și a drepturilor omului. Astfel de măsuri au fost luate în Tajikistan și Uzbekistan, dar și în Belgia sau Australia, unde cetățenii vinovați de implicarea în activități teroriste riscă să își piardă cetățenia. Articolul 15 din Declarația Drepturilor Omului 1948 se referă la faptul că (1) “orice persoana are dreptul la o cetățenie” și (2)” nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetățenia sa sau de dreptul de a-și schimba cetățenia”. Letta Taylor, cercetător pe tema terorismului, scrie într-un articol Human Rights Watch despre problemele Rezoluției 2178 al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite care, în lipsa unei definiții universale a terorismului, lasă fiecărui stat posibilitatea interpretării acestei noțiuni. “Eficacitatea eliminării cetățeniei ca mijloc de combatere a amenințării date de terorismul transnațional este dubitabilă. Măsura exilării riscă să transfere controlul asupra suspecților de terorism unor guverne care pot să nu îi urmărească în justiție. În plus, teroriștii sau suspecții de terorism, o dată ce află de statutul lor de persona non grata pot comite atacuri altundeva, inclusiv la instituțiile străine ale țării care le-au revocat cetățenia” susține Taylor în analiza sa. Până în prezent, nu există o poziție oficială a instituțiilor Națiunilor Unite cu privire la decizia Kazahstanului de a adopta această măsură.

Într-un alt articol publicat în Chicago Journal of International law scris de Shiva Jayaraman, este susținută ideea că proiectele de lege care susțin denaționalizarea afectează respectarea dreptului internațional, iar un astfel de proiect constituie un risc major cu consecințe grave. În finalul lucrării sale, Jayaraman susține următoarea afirmație “dat fiind caracterul incert al eficacității unor asemenea măsuri și numeroasele ramificații negative asupra dreptului internațional, statele ar trebui să se abțină din implementarea lor”.

Care sunt consecințele nedorite amintite de cercetător? În primul rând, ar fi vorba de un efect de dumping al persoanelor care ar vrea să se întoarcă, ceea ce duce la lipsa motivației acestora de a renunța la afiliația lor într-o organizație teroristă. Persoanele care riscă să rămână fără cetățenie ar putea fi puse în poziția de a nu putea alege să renunțe la implicarea lor în activități teroriste din cauza incapacității lor de a călători. Efectul este că, deși pe timp scurt alți cetățeni pot fi descurajați din a face parte dintr-o organizație teroristă, pe termen lung problema este împinsă spre comunitatea internațională și spre teritoriul altor state în care acești indivizi se află. În al doilea rând, dacă statul are informații despre implicarea cetățeanului său în activități teroriste, acesta are obligația de a aduce acea persoană în justiție. Din acest punct de vedere, încetarea cetățeniei este problematică deoarece duce la omoruri extrajudiciare, un aspect îngrijorător pentru tratatele internaționale cu privire la drepturile omului. În al treilea rând, există posibilitatea erorii, argumentează cercetătorul. Unui cetățean îi poate fi revocată cetățenia, deși acesta nu are afiliații cu organizații teroriste, fiind blocat în statul în care se află. Dacă într-adevăr este vorba de un terorist, Jayaraman susține că alte măsuri precum controlul la graniță și marcarea pașapoartelor pot fi măsuri mult mai eficiente decât revocarea cetățeniei. În ultimul rând, există argumentul echilibrului între beneficiile de securitate ale statului care inițiază proiectul privării de cetățenie și consecințele sale, atât în privința dreptului internațional, cât și a securității altor state.

Din punct de vedere demografic, numărul persoanelor fără cetățenie în Asia Centrală este greu de stabilit, însă într-un raport al UNCHR din 2011 (United Nations High Comissioner for Refugees) sunt menționate 46,886 de persoane fără apartenență la un stat din diverse motive. Ce se va întâmpla cu acei kazahi privați de cetățenie care își ispășesc pedeapsa (în cazul în care sentința nu prevede condamnare la moarte sau închisoare pe viață) este neclar în acest moment. Același raport arată că  persoanele fără cetățenie pot fi expulzate din Kazahstan dacă sunt considerate pericole pentru siguranța națională, dacă amenință sănătatea publică și moravurile sau dacă încalcă necesitatea de a proteja drepturile și interesele publice.  Măsuri similare se aplică în majoritatea statelor în regiune, precum Tajikistan, Turkmenistan, Kârgâzstan, ridicând problema securității și a costurilor de gestionare a persoanelor private de cetățenie la nivel regional.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s