Perspectivă Globală

EAD Society a găzduit Forumul “Defense and Dialogue in Eastern Europe”

 Iohana VOICU şi Daniel DINU

În  perioada 1-2 august 2017 a avut loc Forumul “Defense and Dialogue in Eastern Europe” (“Apărare şi Dialog în Europa de Est”), organizat de Euro Atlantic Diplomacy Society în Bucureşti, România.

Forumul face parte din seria de evenimente “Defense and Dialogue in Eastern Europe”(DDEE), care a avut loc în perioada 31 iulie-5 august 2017 şi a inclus organizarea unei simulări a procedurilor NATO la care au luat parte aproximativ 200 de participanţi proveniţi de pe toate continentele şi din medii academice variate, aspiranţi la o viitoare carieră diplomatică.

Mai mult, evenimentul a reunit experţi din domeniul de apărare şi securitate care au adus în discuţie Agenda NATO, precum şi provocările cu care Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord se confruntă în prezent atât în interiorul său, cât şi în vecinătatea graniţelor sale.

Euro Atlantic Diplomacy Society (EAD Society) este o organizaţie non-guvernamentală, al cărei obiectiv este educarea societăţii civile cu privire la rolul şi activitatea unor organizaţii internaţionale, precum şi crearea unei platforme de dezbateri pentru tineret care să abordeze problematici de natură politică, economică, socială şi culturală.

Deschiderea oficială a Forumului “Defense and Dialogue in Eastern Europe” a avut loc pe 1 august 2017 la Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” din Bucureşti, iar dezbaterea a debutat cu sesiunea “Ballistic Missile Defense” (“Apărare Antirachetă”).

Dialogul a fost condus de către Dl. James Mackey, aflat la conducerea direcţiei de Parteneriate Euro-Atlantice şi Globale în cadrul Diviziei PASP la sediul NATO din Bruxelles, şi Col. Gheorghe Stancu, şef operaţiuni şi instrucţiuni la Baza Deveselu.

Dl. Mackey a pus accent pe prezentarea detaliilor tehnice ale sistemului de apărare antirachetă utilizat de NATO pentru apărarea flancului estic, pentru evidenţierea caracterului defensiv al acestuia, iar Col. Stancu a prezentat structura şi importanţa bazei militare de la Deveselu.

În plus, Dl. Mackey a subliniat faptul că acest scut antirachetă nu reprezintă o ameninţare la adresa Federaţiei Ruse,  reiterând faptul că alianţa a lansat invitaţii acesteia pentru efectuarea unor exerciţii militare comune, pe care însă partea rusă din urmă le-a refuzat.

A doua sesiune, “NATO’s enhanced/Tailored Forward Presence” a fost condusă de Col.(r) dr. Ion Petrescu, fondatorul Clubului Militar Român pentru Reflecţie Euroatlantică, profesor dr. Mihail Ionescu, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară din cadrul Ministerului de Apărare, Col. Mircea Gologan, director adjunct pentru Planificare Strategică în Statul Major General al Armatei Române, precum şi de dna. Violeta Nicolescu, aflată la conducerea Biroului pentru Politici NATO şi UE, din cadrul Departamentului pentru Politică de Apărare şi Planificare al MAPN.

Discuţiile din cadrul acestei sesiuni s-au axat pe relaţia NATO cu statele aflate în vecinătatea sa, precum şi pe potenţiale ameninţări la adresa membrilor apărute în urma reconfigurării alianţelor geopolitice strategice, atât în spaţiul Orientului Mijlociu, cât şi în cel ex-sovietic.

A treia sesiune a forumului a avut ca tematică “Countering Russian Disinformation” (“Combaterea dezinformării de provenienţă rusească”) şi a fost condusă de către Dl. Radu Magdin, analist senior, CEO al Smartlink Communications şi Membru al NATO Emerging Leaders Working Group (Atlantic Council), dl. Andreas Umland, cercetător senior la Institutul pentru Cooperare Euro-Atlantică din Kiev, precum şi de dr. Iulia-Sabina Joja, consultant pe probleme de securitate Euro-atlantică şi apărare la Global Focus.

Atât dl. Magdin, cât şi dl. Umland au punctat susceptibilitatea opiniei publice la alterarea perspectivei în concordanţă cu narativa la care este expusă. De altfel, dl. Umland a adus în discuţie finanţarea de către Federaţia Rusă a unor organizaţii active în spaţiul public, precum şi a unor canale media pentru promovarea intereselor sale strategice. Acesta a reliefat necesitatea adoptării unei abordări similare de către aliaţii NATO, pentru a putea aduce un echilibru în viziunea opiniei publice şi a contracara efectele negative ale viziunii unilaterale promovate asupra susţinerii populare a activităţii sale.

De asemenea, dna. Joja a subliniat în continuare necesitatea atragerii atenţiei la nivel politic asupra provocărilor cauzate de campaniile de dezinformare sistematică de origine rusească, precum şi asupra necesităţii creării unui sistem comun care să adreseze potenţialele efecte pe care acestea le au asupra societăţii. Mai mult, aceasta a accentuat problema subfinanţării unor organisme comune la nivel NATO, precum NATO Intelligence Fusion Center, şi a atras atenţia asupra rolului sectorului privat în semnalarea necesităţii cooperării internaţionale pe acest plan.

Menţionăm faptul că România a făcut primii paşi în combaterea sistematică a dezinformării şi întărirea capacităţii de rezilienţă, prin înfiinţarea la nivelul Ministerului Afacerilor Externe a unui Departament de comunicare strategică pentru contracararea ştirilor false. Ministrul Afacerilor Externe, Dl. Teodor Meleşcanu, a anunţat integrarea acestui nou departament în cadrul Departamentului de analiză politică şi sinteză.

A doua zi a evenimentului a debutat cu sesiunea “Projecting stability” (“Proiectând stabilitate”), fiind condusă de dl. James Mackey, aflat la conducerea direcţiei de Parteneriate Euro-Atlantice şi Globale în cadrul Diviziei PASP la sediul NATO din Bruxelles, dl. Samuel Vesterby, director la European Neighbourhood Council din Belgia, dna. Antonia Colibaşanu, analist senior la Geopolitical Futures din SUA şi dna. Violeta Nicolescu, aflată la conducerea Biroului pentru Politici NATO şi UE, din cadrul Departamentului pentru Politică de Apărare şi Planificare al MAPN.

Dialogul s-a centrat asupra impactului imaginii stabilităţii şi a controlului asupra mediului de securitate, precum şi pe importanţa proiectării stabilităţii de către aliaţi, atât în spaţiul intern al NATO, cât şi în imediata vecinătate a acestuia.

Mai mult, dl. Mackey a accentuat potenţialul de extindere a alianţei pe termen lung pentru asigurarea îndeplinirii obiectivelor NATO, iar dl. Vesterby a adus în prim plan potenţialul ridicat al cooperării cu statele membre ale Asiei Centrale. Adiţional, dl. Vesterby a argumentat faptul că efectuarea exerciţiilor militare comune ale aliaţilor cu state din Asia Centrală, precum şi parteneriatele existente indică un interes al acestor ţări pentru cooperarea cu NATO.

Următoarea sesiune, “Cyber Security” (“Securitatea cibernetică”), a fost susţinută de dl. Lance James, cercetător şef în Departamentul pentru Cercetare şi Dezvoltare al Flashpoint din SUA, dna. Kimberly Therese Zenz, Atlantic Council Fellow şi membră a DCSO Engineering Security din Germania, şi Prof. dr. Virginia Mărăcine, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, precum şi membru al Consiliului Naţional pentru Etică în Cercetarea Ştiinţfică şi Inovaţie.

Dezbaterile s-au concentrat pe tipurile de riscuri de securitate la care au fost expuse atât instituţiile publice, cât şi organizaţiile din mediul privat odată cu globalizarea mediului de afaceri şi evoluţia tehnologiei.

Mai mult, deşi riscurile de compromitere a sistemelor de lucru nu pot fi eliminate în  totalitate din pricina evoluţiei rapide şi constante a factorilor de ameninţare, discuţia a reliefat metode de diminuare ale acestor vulnerabilităţi, prin utilizarea căilor de comunicaţie în nişte parametri stabiliţi de experţii din zona sistemelor informatice.

Ultima sesiune, “NATO-EU Relations” (“Relaţiile NATO-UE”), a fost orientată pe importanţa colaborării dintre NATO şi Uniunea Europeană la nivel instituţionalizat. Aceasta a fost condusă de dl. Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Cpt. Marius Pricopi, profesor la Academia Forţelor Terestre din Sibiu, dr. Silviu Rogobete, profesor în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara şi fost diplomat în Ministerul Afacerilor Externe, dna. Liana Negoiţă, consilier în Departamentul pentru politici de apărare şi planificare din cadrul MAPN, şi dna. Alice-Cornelia Sabău-Georgescu, director adjunct în cadrul Directoratului pentru politici de securitate al MAE.

Dl. Arafat a însumat importanţa cooperării din mai multe perspective dintre NATO şi UE la nivel instituţional, invocând necesitatea întăririi capacităţii de rezilienţă în faţa apariţiei unor situaţii de criză pentru care răspunsul rapid este critic.

De asemenea, dna. Negoiţă şi dna. Sabău-Georgescu au reiterat măsurile existente şi implementate naţional şi internaţional pentru asigurarea unei bune cooperări între statele membre, atât la nivel diplomatic, cât şi la nivel de apărare.

Forumul a conchis cu o serie de concluzii care au însumat discuţiile abordate pe parcursul celor două zile de dezbateri, punându-se accent pe necesitatea diseminării rolului NATO la nivelul societăţii civile, precum şi pe creşterea cooperării dintre statele membre şi statele vecine pentru asigurarea păcii şi securităţii colective.

Camera de Comerţ şi Industrie România-Turkmenistan a fost reprezentată la această reuniune de către dna. Claudia Iohana Voicu, reprezentant oficial Cercetare, Strategie şi Politică de dezvoltare şi dl. Daniel Dinu, reprezentant oficial Relaţii Publice şi IT, care au subliniat importanţa cooperării NATO cu statele din Asia Centrală pentru asigurarea securității regionale.

Prin reprezentanții săi, instituția a anunţat demersul de a se alătura inițiativelor  alianţei privind elaborarea de strategii şi organisme pentru combaterea agresiunii informaţionale provenite din spaţiul estic, prin organizarea în cadrul Departamentului de Analiză Competitivă și Strategică   a primului stagiu de practică în „Open Source Intelligence (OSINT) – Colectare și Analiză de Intelligence”, elaborat după metodologii clare și conceput împreună cu experţi din instituţiile de securitate din România.

Stagiul are ca obiective descrierea de metode şi tehnici specifice, care pavează drumul către  intelligence, pentru societatea civilă.

Procesele lungi, uneori rigide și laborioase, de selectie a personalului din serviciile de securitate, a făcut ca aceste metode să rămâna rezervate unui număr redus de indivizi până la momentul  prezent, însă, odată cu dezvoltarea internetului și creșterea importanței grupurilor în societatea cunoașterii, caracterizată prin paradigma de rețele, s-a identificat potențialul de întarire a rezilienței sociale prin efectul de domino.

Scopul particular este crearea unei baze de selecţie pentru dezvoltarea Departamentului de Analiză Competitivă și Strategică al Camerei de Comerț și Industrie România-Turkmenistan,  cu specialişti în informaţii capabili să elaboreze analize și brief-uri informative, trecute printr-un filtru riguros al gândirii, pentru a genera produse de intelligence, care, puse la dispozitia beneficiarilor legali în timp util, într-un format comprehensiv și personalizat, să îi ajute pe aceștia în adoptarea unor decizii mai eficiente.

Scopul general este educarea societăţii civile în cultura de securitate prin oferirea de ştiri şi articole verificate, care au datoria de a creşte rezilienţa socială în raport cu dezinformarea și acţiunile informative ostile vehiculate în spaţiul media.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s