Asia Centrală, Perspectivă Globală

Conflictul dintre kurzi și guvernul turc cunoaște noi evoluții

 Tensiunile dintre populația kurdă și guvernul de la Ankara continuă să nască incidente la mai bine de 33 de ani de când a început rezistența armată a kurzilor din Turcia, sub egida Partidului Muncitorilor din Kurdistan. După încetarea armistițiului stabilit în anul 2015 între Turcia și PKK, peste 2000 de oameni au murit în urma ciocnirilor dintre forțele de securitate turce și susținătorii partidului. Lovitura de stat din 2016 organizată împotriva președintelui Recep Tayyip Erdogan a agravat starea de conflict deja existentă. Suspectând că printre conspiratori se aflau și etnici kurzi, liderul turc a comandat atacuri aeriene împotriva militanților PKK de pe teritoriul Turciei.

Disputa dintre kurzi și guvernul turc durează de aproape un secol. Diferendul își are originea la începutul secolului trecut, când regiunea locuită de populația kurdă, majoritară în estul și sud-estul Turciei, care astăzi numără între 18 și 20 milioane de persoane, a fost împărțită ca urmare a prăbușirii Imperiului Otoman între Turcia, Siria, Iran și Irak. În următorii zeci de ani, problema populației kurde s-a accentuat pe fondul eforturilor depuse de guvernul turc de a o asimila. Ca urmare, în anul 1978 a fost înființat Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), o organizație separatistă kurdă care și-a asumat misiunea de a lupta pentru obținerea independenței regiunii locuite de kurzi prin crearea unui stat național, Kurdistan. În plus, în anul 1984, un grup din interiorul PKK a început campania de rezistență armată împotriva Turciei.

Evoluții recente ale conflictului dintre kurzi și guvernul de la Ankara au arătat că disputa este departe de a lua sfârșit.  În martie  2013, după mai multe negocieri eșuate, a fost anunțat un acord care prevedea încetarea ostilităților desfășurate între cele două tabere. Acordul de încetare a focului a luat sfârșit în anul 2015, după atacul terorist organizat de ISIS la Suruç, unde au murit 34 de persoane, majoritatea etnici kurzi. Atacul terorist a fost urmat de demonstrații în stradă organizate de kurzi, care l-au acuzat pe președintele Recep Tayyip Erdogan de colaborarea cu Statul Islamic. Armata turcă a fost acuzată și de organizarea unor raiduri aeriene îndreptate împotriva pozițiilor PKK din nordul Irakului pe fondul luptei împotriva terorismului. După acest moment, tensiunile au escaladat și au reînceput agresiunile în zonă. Se estimează că din vara anului 2015 și până în toamna anului 2016, 2.360 de oameni au murit în urma confruntărilor.

Din anul 2014, conflictul dintre kurzi și guvernul turc se poartă pe un nou front. Politica Turciei în conflictul din Siria și Irak a determinat degenerarea conflictului cu luptătorii kurzi. Cele două tabere își dispută pozițiile pe fondul luptei împotriva Statului Islamic. Pe de o parte, etnicii kurzi reuniți în unități de luptă denumite YPG sunt recunoscuți ca fiind luptători eficienți împotriva Statului Islamic.  Pe de altă parte, Turcia, stat membru NATO, deși oficial angajată în lupta împotriva organizației teroristă, este acuzată că a tratat cu ostilitate trupele YPG întrucât ar fi parte din PKK. Pe de altă parte, oficialii kurzi susțin că Turcia se folosește de coaliția împotriva Statului Islamic din care face parte pentru a slăbi avântul trupelor YPG în Siria și pentru a ataca teritoriile locuite de etnici kurzi în Turcia și Irak. Sadi Pria, lider kurd irakian, afirma că Turcia susține în mod deschis și rușinos teroriștii ISIS și Al-Qaida împotriva luptătorilor liberi kurzi.

Problema kurdă va continua să reprezinte un punct central în politica din Orientul Apropiat. Pe 25 septembrie a avut loc un referendum  consultativ  în care populaţia regiunii autonome a Kurdistanului irakian a fost chemată să voteze pentru crearea Statului Independent Kurdistan. Rezultatul oficial al referendumului nu a fost încă anunțat, însă se așteaptă ca acesta să fie unul categoric exprimat  pentru obținerea independenței. Acest pas are o miză simbolică pe care kurzii, nu doar cei din Irak, o urmăresc pentru crearea unui stat național. Organizarea plebiscitului a produs îngrijorare în rândul comunității internaționale, fiind privit ca un factor care va adânci starea de instabilitate din zona Orienului Mijlociu. Atât Turcia cât și Irakul  au reacționat cu privire la organizarea referendumului de luni, trimițând trupe armate la granița comună. Președintele turc a declarat că Ankara se opune categoric votului și va impune sancțiuni,  închizând conducta de petrol a Kurdistanului irakian cu ieșire la portul turcesc Ceyhan, situat în sudul Turciei.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s