Asia Centrală, Perspectivă Globală

Crimeea – Importanța strategică și transformări post-anexare (2014-2017)

Anexarea Republicii Crimeea de către Federația Rusă, a declanșat procesul de modificare a balanței de putere în Regiunea Extinsă a Mării Negre.

Transformări post-anexare

 În plan strategic, în urma procesului de militarizare al Peninsulei Crimeea, început în martie 2014, Rusia a devenit capabilă să genereze riscuri majore de securitate prin implementarea de capabilități anti-acces/de interdicție regională (A2/AD). Aceste umbrele permit Moscovei să instituie zone de interdicție în spațiul aerian, cu un impact considerabil asupra mișcărilor navelor și ale forțelor terestre. În comunicatul Summit-ului de la Varșovia din 9 iulie 2016, NATO a menționat că nu va accepta îngrădirea libertății de mișcare a forțelor aliate, manifestându-și îngrijorarea în acest sens.

Poziționarea sistemelor S-400 în Crimeea, capabile să intercepteze ținte aerodinamice pe o rază de 400 de km și ținte balistice ce se deplasează pe o distanță de 60 km, cu o viteză de 4,8 km/s, la înălțimi ce variază de la câțiva metri, până la câteva zeci de km, reprezintă o amenințare reală pentru securitatea României, după cum susține domnul profesor Armand Gosu de la Universitatea din București.

Având ca centru de referință orașul Sevastopol, sub incidența umbrelei de interdicție regională A2/AD intră întreaga zonă economică a României din Marea Neagră, orașele Constanța (392 km/ 211,82 nmi), Tulcea (378 km/204.29 nmi) și Eforie Nord (394 km/ 212,95 nmi).

Un alt stat membru NATO afectat semnificativ de sistemele anti-acces și de interdicție regională este Turcia. La momentul actual, cea mai mare parte a spațiului aerian turc este incapacitat de 3 umbrele A2/AD rusești plasate strategic în Crimeea, Armenia și Siria (Latakia). Această stare produce efecte negative, atât în plan militar, cât și în plan economic.

În plan militar, este diminuată capacitatea de proiecție a puterii militare turcești în Siria, Mediterana de Est și Zona Extinsă a Mării Negre. De asemenea, în eventualitatea unui conflict armat în regiune contrar intereselor rusești, Turcia nu dispune de capabilitățile tehnico-militare și logistice necesare pentru a face față și depăși provocările create de sistemele de interdicție regională și potențialul militar superior al Federației Ruse.

În plan economic, Rusia poate limita rolul de hub energetic al Turciei dacă aceasta se decide să facă parte din proiecte ce vizează crearea unor noi rute alternative la gazul și petrolul rusesc spre piețele europene.

Drept urmare, pentru întreaga Zonă Extinsă a Mării Negre devin posibile scenarii precum: obstrucționarea traficului maritim și a libertății de navigație; impunerea unor zone de apărare și identificare aeriană (după modelul chinez în Marea Chinei de Est); revendicarea anumitor perimetre de interes energetic plasate în zonele economice exclusive ale țărilor riverane Mării Negre. (Armand GOȘU, Euro-Falia: turbulențe și involuții în spațiul post-sovietic, Curtea Veche publishing 2016, București pp.146-15)

În planul organizării militar-administrative, Crimeea se încadrează în districtul militar sudic, unde este poziționată cea mai mare parte a Flotei Militare a Federației Ruse din Marea Neagră.

Districtul militar sudic a înregistrat în 2016 cea mai mare rată de modernizare și înzestrare cu tehnică militară în raport cu celelalte patru districte militare ale Federației Ruse.

Astfel, forțele aerospațiale din cadrul districtului sudic sunt înzestrate cu 80 % mai multe aeronave militare moderne decât în celelalte districte (Flota Nordică, districtul vestic, central și estic) , fiind plasate peste 350 de unități formate din tancuri (T-72 B3), tehnică blindată și infanterie motorizată (BMP-3 și BTR-82 A), sisteme rachete și artilerie și tehnologie specială în domeniul comunicațiilor și a luptei radio-electronice.

După anexare, Crimeea a trecut printr-un proces masiv de militarizare

În anul 2015, Flota Mării Negre a fost înzestrată cu peste 200 de unități noi de tehnică militară, 40 de nave și peste 30 de aeronave, printre care și avioane de vânătoare SU-30 SM. Structurile de apărare a zonei de coastă și litoral au fost suplimentate cu un număr de 140 unități blindate și infanterie motorizată, alături de care au fost introduse complexele moderne de rachete Bastion.

În anul 2016, rata de înzestrare și modernizare a Flotei Mării Negre a fost cea mai mare în comparație cu celelalte flote militare ale Federației Ruse. Aceasta a fost suplimentată cu un număr de 24 de nave și două submarine. De asemenea, au fost aduse în peninsulă, un număr de 100 de rachete din complexul Kalibr și rachete anti-navă din sistemul Oniks.

De asemenea, securitatea aeriană a fost întărită prin complexul de rachete S-400 Triumf și sisteme Panțir S-1 (codificare NATO: SA-22 Greyhound).

În urma anexării Peninsulei Crimeea, Rusia este capabilă să își proiecteze cu succes interesele strategice în Mediterana de Est și Orientul Mijlociu. Această capacitate a fost dovedită la sfârștul anului 2015, când submarinul “Rostov-na-Donu”, care aparținea Flotei Mării Negre, a  lansat din Marea Mediterană rachete de tip Kalibr asupra unor obiective ale Statului Islamic aflate în Siria.

Cheltuielile financiare au înregistrat un trend ascendent în ultimii trei ani

Din punct de vedere economic, Crimeea este e o regiune săracă, cu statut de recipient, finanțată în proporție de 3/4 din fonduri provenite de la bugetul federal al Rusiei.

Înainte de anexare (2013), bugetul consolidat al peninsulei era estimat la suma de 600 milioane USD, din care 340 milioane sub formă de subvenții și subsidii provenite de la bugetul de stat al Ucrainei. După anexare, cheltuielile au crescut progresiv, ajungând la peste 2 miliarde de dolari americani în 2017.

Astfel, în anul 2015, Ministerul Finanțelor al Republicii Crimeea a estimat bugetul la aproximativ 66,5 miliarde de ruble (1,14 miliarde de dolari americani). În anul 2016 au fost înregistrate trei creșteri, ajungând la 67,4 miliarde de ruble (aproximativ 1,15 miliarde de dolari americani), iar în 2017 a atins valoarea de aproximativ 159,3 miliarde de ruble (2,7 miliarde de dolari americani) în contextul în care prognoza inițială a autorităților de la  Simferopol a fost de 131,7 miliarde de ruble.

Crimeea: povară pentru bugetul federal

Conform prevederilor Codului Bugetar al Federației Ruse, Simferopolul are nevoie de subvenții în vederea egalizării bugetare și susținerea serviciilor sociale peste nivelul minim pe cap de locuitor. Prin urmare, finanțarea regiunii reprezintă o povară suplimentară pentru Federația Rusă, în contextul recesiunii economice survenite în urma scăderii prețului la hidrocarburi, a politicii fiscale rigide de centralizare a veniturilor și a regimului de sancțiuni impuse de către comunitatea internațională ca răspuns anexării.

Un exemplu în acest sens este politica inter-bugetară a Kremlinului ca instrument de influență și control intern asupra unităților administrativ-teritoriale, care poate constitui o frână în dezvoltarea economică a Federației Ruse. Presiunea este exercitată asupra regiunilor donatoare., bogate în hidrocarburi, prin privarea de finanțare pentru dezvoltare. Din 2006 până în 2015, numărul acestora s-a redus de la 25 la 14, în contextul în care în 2001 erau în total 19.

Cea mai mare parte a veniturilor realizate de acestea sunt centralizate rigid la nivelul bugetului federal și redistribuite în regim de transfer și subvenții pentru a susține regiunile recipiente, având prioritate cele cu interes strategic.

Astfel, alături de Cecenia, Crimeea primește cele mai multe subvenții de la bugetul federal, și, ca atare, se poate observa că prioritățile strategico-militare ale Kremlinului le preced pe cele economico-sociale.

Prin urmare, anticipăm o continuare a tendinței de înarmare și militarizare a Peninsulei în următorii ani, situație ce va crea mai multă incertitudine și insecuritate în Zona Extinsă a Mării Negre, cu consecințe directe în plan securitar, politic și economic.

 

 

Bibliografie:

 GOȘU Armand, Euro-Falia: turbulențe și involuții în spațiul post-sovietic, Curtea Veche publishing 2016, București pp.146-15

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s