Asia Centrală

Turcia ca stat influent ȋn Asia Centrală

Influența pe care o exercită în prezent Turcia în cadrul republicilor din Asia Centrală se exercită prin intermediul proiectelor bilaterale axate în special pe educație și relații comerciale.

Statele din Asia Centrală și-au declarat independența în 1991, imediat după colapsul Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice (U.R.S.S.), iar Turcia a fost primul stat care a recunoscut independența și a inițiat primele relații diplomatice și economice din era post-sovietică.

Totodată, fostul preşedite al Turciei, Turgut Özal (1989-1993), a inițiat primele politici de cooperare ce au fost dezvolate de fostul prim-ministru, Ahmet Davutoglu, ȋn cadrul ideologiei politice a Neo-Otomanismului prezentată ulterior ȋntr-un cadru teoretic ȋn cartea sa Strategic Depth (2001). Influenţate de similarităţile culturale şi de puterea economică a Turciei, elitele republicilor din Asia Centrală au adoptat modelul turcesc de guvernare, axat pe două aspecte majore: secularism („a la turca”) și politici de liberalizare a pieței.

Turcia reprezintă o rută importantă ce conectează Europa de Asia, fapt care a făcut din statul turc un actor principal ȋn relaţia dintre cele două continente. Economia ȋn creştere, transpusă și în consumul crescut de resurse, ȋn special de gaz şi petrol, a determinat guvernul de la Ankara să găsească noi surse energetice şi totodată să evite dependența de gazele rusești.

Turcia este interesată direct de resursele de gaze naturale şi petrol din Marea Caspică, și se implică activ ȋn soluţionarea disputei diplomatice dintre Turkmenistan şi Azerbaidjan în ceea ce privește împărțirea teritorială a Mării Caspice, foarte importantă mai ales pentru oleoductele Baku–Tbilisi–Ceyhan şi Baku–Tbilisi–Erzurum. Politica externă a Turciei urmărește crearea unui coridor energetic Trans-Caspic care să lege Kazahstanul (petrol) şi Turkmenistanul (gaze naturale) de Turcia şi implicit de Europa, lucru care a adus simpatia partenerilor din Uniunea Europeană.

Pentru a păstra tradițiile și totodată pentru o mai strânsă cooperare în rândul statelor turcice, în 1993 a fost semnată declarația de constituire a Organizației Internaționale a Culturii Turcice (TURKSOY), cu sediul la Ankara, de către miniștrii ai culturii din Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan, Turkmenistan și Turcia. Între Turcia și statele din Asia Centrală există similarități în ceea ce privește limba, cultura, istoria și practicile religioase întâlnite în cadrul familiei popoarelor vorbitoare de limbi turcice. În prezent, există la nivel mondial aproximativ 125 de milioane de persoane vorbitoare de limbi de sorginte turcică care trăiesc predominant ȋn Turcia, Kazahstan, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan şi Kârgâzstan.

Până ȋn prezent au fost realizate un număr de 34 de ȋntalniri ale ţărilor purtătoare a valorilor culturii turcice, ultima fiind ȋn Sheki, Azerbaijan. Obiectivul organizaţiei este de a păstra şi promova valorile comune, care să menţină pacea şi solidaritatea ȋn cadrul popoarelor turcice. Pentru a îndeplini acest obiectiv, TURKSOY desfăşoară evenimente cu caracter cultural şi artistic.

În cadrul ȋntâlnirilor dintre președintele Turciei și cel al Turkenistanului, preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan a declarat: „Apreciez activităţile desfăşurate de TURKSOY de a păstra, reȋnvia şi explora cultura, arta şi limba turcică”, iar preşedintele Turkmenistanului, Gurbanguli Berdimuhammedov, a declarat la rândul său: „Acord o mare importanţă activităţilor desfăşurate de TURKSOY. Într-adevăr alături de explorarea valorilor noastre culturale comune, TURKSOY contribuie şi la ȋntărirea legăturilor dintre persoanele din lumea turcică. Prin urmare, doresc să-mi exprim aprecierea pentru activităţile desfăşurate de această organizaţie internaţională din care sunt mândru că fac parte”.

La nivel educaţional, Turcia s-a implicat activ ȋn crearea unei elite filoturce ȋn Asia Centrală.  La ȋnceputul anului 1992, Suleyman Demirel, ministrul educaţiei, a lansat programul „Marele Proiect Studenţesc” prin care oferea burse studenţilor din ţările Asiei Centrale. În fiecare an, aproximativ 1500 de studenţi beneficiază de aceste burse pentru a studia ȋn universităţile din Turcia, numărul total al beneficiarilor fiind de 35,000 de studenţi.

O altă colaborare în domeniul educației a fost înființarea universităților turce din Asia Centrală. Două universități au fost deschise prin acorduri bilaterale: Universitatea Turco-Kârgâză Manas, înființată în 1995 în Bishkek, Kârgâzstan, și Universitatea Ahmet Yesevi fondată în 1993 în Turkistan, Kazahstan. Printre acestea, organizațiile neguvernamentale s-au implicat în activitățiile educaționale și astfel au luat naștere Universitatea Suleyman Demirel în 1992 din Almaty, Kazahstan, Universitatea Internațională Turco-Turcmenă în 1994 din Ashgabat, Turkmenistan și Universitatea Internațională Ataturk-Alatoo în 1996 în Bishkek, Kârgâzstan.

Pentru o cooperare mai strânsă în domeniul economi,c Turcia a înființat în 1992 Agenția de Cooperare și Coordonare (TIKA), cu scopul dezvoltării sociale și economice prin furnizarea de servicii financiare și suport tehnic în special în zona Asiei Centrale, cu următoarele prerogative: stabilește bugetul pentru ajutoare financiare, oferă sprijin ministerelor, coordonează sprijinul venit din partea din entităților private și stabilește parteneriate comerciale.În anul 2015, președintele Turkmenistanului, Gurbanguli Berdimuhammedov, a declarat, la ȋntrevederea cu președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, că: „Volumul comerţului dintre cele 2 ţări a crescut cu 26%, ceea ce este foarte plăcut. De asemenea, proiectele TIKA sunt semnificative pentru noi”.

Principalele domenii de interes în Asia Centrală pentru firmele turceşti sunt ȋn construcţii, textile, industria alimentară şi echipamente, existând aproximativ 2000 de companii cu capital turcesc ce activează ȋn Asia Centrală.

Totalul ȋmprumuturilor acordate de guvernul de la Ankara statelor din Asia Centrală au ajuns la 1 miliard USD. De asemenea, totalul ajutoarelor financiare acordate ȋn ultimii 25 de ani de la căderea cortinei de fier pentru Kazahstan, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan şi Kârgâzstan s-au ridicat la suma de 1 miliard USD. Valoarea totală a investiţiilor companiilor turcesti ȋn regiune a depaşit 4,7 miliarde USD ȋn 2016 iar proiectele realizate au ajuns la cifra de 50 de miliarde USD ȋn tot acest timp.

Cel mai important partener al Turciei este Kazahstanul, în urma semnării Acordului de Parteneriat Strategic ȋn octombrie 2009. Preşedintele Turciei a declarat ȋn cadrul conferinţei de presă că ”Republica Kazahstan este prima ţară turcică ce a semnat un acord de Parteneriat Stategic cu Turcia”. Comerțul bilateral a crescut de la an la an, de la 236 milioane USD în 1995 la 2,14 miliarde USD în 2015, iar obiectivul stabilit de ambele țări este de a ajunge la 10 miliarde USD. Proiectele firmelor turcești în Kazahstan se ridică la 21 de miliarde USD, iar în prezent există peste 600 de companii turcești înregistrate în Kazahstan, majoritatea activând ȋn alimentaţie, industria farmaceutică, management hotelier şi industrie.

Turkmenistanul deține cele mai mari investiții turcești din regiune, având un comerț bilateral în 1995 de 168 de milioane USD si ajungând la 2,4 miliarde USD în 2015. Exporturile au reprezentat 1,85 miliarde USD, ȋn timp ce importurile au fost de 557 milioane USD. Aproximativ 600 de companii turceşti activează ȋn Turkmenistan. De la declararea independenţei şi până ȋn prezent, companiile cu capital turcesc au realizat 1400 de proiecte ȋn valoare de 47 miliarde USD, majoritatea activând ȋn sectorul construcţiilor şi industria textilelor.

Uzbekistanul a întâmpinat probleme în relația cu Turcia din cauza acordării azilului politic lui Mohamed Solih, lider al partidului Erk, principalul opozant al fostului preşedinte uzbek Islam Karimov la alegerile prezidenţiale din 1993, ce avea o platformă pan-turcă, cât şi a ȋnchiderii de către guvernul uzbek a magazinelor Turkuaz cu capital turcesc. Totuși, balanța comercială a crescut de la 200 de milioane USD în 1995 la 1,2 miliarde USD ȋn 2015. Sunt aproximativ 700 de companii prezente ȋn Uzbekistan, 100 dintre ele având şi reprezentanţă oficială. Principalele activități realizându-se ȋn sfera industriilor textile, alimentaţie, management hotelier şi servicii.

Comerțul Turciei cu Kârgâzstan  nu a crescut la fel de mult comparativ cu celelalte state din regiune, în 2005 atingând suma de 43 de milioane USD, iar în 2015 s-a ridicat la valoarea de 372 milioane USD. Turcia este al patrulea cel mai mare investitor străin ȋn Kârgâzstan. Prin TIKA, Turcia a realizat 51 de proiecte ȋn această ţară. Principalele tratate comerciale semnate ȋntre cele două ţări sunt „Acordul privind cooperarea şi prietenia veșnică” semnat ȋn 1997 şi declaraţia „Turcia şi Kârgâzstan: ȋmpreună ȋn secolul 21” emisă ȋn 1997.

Relaţiile comerciale cu Tadjikistan au fost ȋngreunate din cauza apropierii mai mari de cultura persană decât de cea turcică şi a influenţei Iranului, cu care ȋmpărtăşeşte valori comune. Balanţa comercială se ridica în 1995 la 12 milioane USD, ajungând ȋn 2015 la 366 milioane USD. Companiile cu capital turcesc au investit 50 de milioane USD şi au realizat proiecte ȋn valoare totală de 545 milioane USD.

În ultima perioadă, atenţia  pe care Turcia o acordă Asiei Centrale s-a diminuat din pricina instabilitaţii politice interne, ȋngreunării relaţiilor cu Uniunea Europeană, dilemei kurde şi a războiului din Siria. Totuși, Turcia continuă să-şi exercite influenţa economică şi culturală datorită dorinţei de a dezvolta identitatea turcică, influenţele islamice şi cooperarea inter-regională. Menţinerea acestor legături vine ȋn concurenţă directă cu ceilalţi actori regionali.

 China investeşte ȋn infrastructura Asiei Centrale ȋn cadrul proiectului One Belt One Road pentru a se conecta la pieţele europene şi africane. Influenţa pe care o exercită Iranul ȋn Asia Centrală se concentreză ȋn special ȋn Tadjikistan şi Uzbekistan datorită populaţiei şiite, Iranul sperând să exporte revoluţia islamică ȋn Asia Centrală. Rusia e interesată ȋn principal de rezervele de hidrocarburi şi de exploatarea lor de către companiile ruseşti, precum şi de integrarea statelor din Asia Centrală ȋn Uniunea Economică Euroasiatică.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s