Asia Centrală

De ce este necesară stabilirea unei legături între România, Turkmenistan și Țările din Asia Centrală ? (prerogative extrase din strategiile naționale)

de Mihail PᾸDURARU şi Claudiu Andrei RACOVIŢᾸ

 

România trebuie să depună eforturi pentru a-și spori competitivitatea pe piața energetică.

Menținerea și consolidarea colaborării actuale cu Turkmenistan în acest sector, precum și dezvoltarea de noi relații cu statele din Asia Centrală constituie o modalitate bună de dezvoltare a tehnologiilor de exploatare și prelucrare a resurselor energetice, precum și de dezvoltare și modernizare a industriilor adiacente.

a. Colaborarea este necesară atât din punct de vedere al securității naționale -asigurarea securității energetice prin diversificarea surselor și rutelor de import a gazelor naturale, dar mai ales din punct de vedere economic.[1]

Este de apreciat că aprofundarea legăturilor prin cooperarea economică și promovarea posibilităților oferite de Marea Neagră reprezintă un pas  important pentru securitatea națională. Crearea de noi rute comerciale și a unei rețele economice complexe constituie modalități prin care România va deveni un mediu atractiv de afaceri și investiții, creând în același timp interdepentențe și parteneriate strategice ce îi vor asigura siguranța.

În capitolul 2 al Strategiei Energetice a României pentru perioada 2007-2020, actualizată pentru perioada 2011-2020[2], art. 1 (Context international – evoluții și provocări globale în sectorul energetic) al acestui document se atrage atenția asupra faptului că într-o economie progresiv globalizată,  strategia energetică a unei țări se realizează pe fondul evoluțiilor și schimbărilor care au loc pe plan mondial.

Se estimează că în anul 2030 cererea de energie va fi cu 50% mai mare decât în 2003, iar pentru petrol cu aproximativ 46%.

În viitor se prevede o creștere economică, care va impune și un consum crescut de resurse energetice, însă calculele specialiștilor indică faptul că rezervele cunoscute de petrol vor putea susține nivelul actual de consum doar până în anul 2040, iar cele de gaze naturale până în 2070.

În ceea ce privește rezervele mondiale de huilă, acestea ar fi capabile să față acestui scenariu pentru încă aproximativ 200 de ani, chiar și cu creșterea nivelului de exploatare.

În capitolul 4, art. 1 al aceluiași document (Obiectivele dezvoltării sectorului energetic și măsurile preconizate pentru atingerea acestora – Obiectivele prioritare ale dezvoltării sectorului energetic românesc) se apreciază că pentru o dezvoltare economică și socială pe termen lung este necesară elaborarea unei politici energetice corespunzătoare, care să urmărească atingerea următoarelor ținte: stabilitatea economică şi securitatea aprovizionării în condiţiile de incertitudine a preţului resurselor energetice pe piaţa internaţională, datorită creşterii continue a cererii de energie; protecţia mediului – prin introducerea de noi tehnologii pentru producţia şi consumul de energie cu impact redus asupra mediului şi pentru reducerea schimbărilor climatice; buna funcţionare a pieţelor interne de energie electrică şi gaze naturale, garanţie pentru competiţia transparentă, nediscriminatorie şi pentru integrarea în piaţa regională şi europeană; dezvoltarea şi producţia de noi tehnologii pentru producţia şi consumul de energie electrică şi protecţia mediului; prin aceasta sectorul energetic va contribui la susţinerea dezvoltării economice şi la crearea de noi locuri de muncă; tehnologii informatice şi de comunicaţie cu rol important în ceea ce priveşte îmbunătăţirea eficienţei pe întreg lanţul producţie – transport – consum al energiei.

Aceste tehnologii oferă potenţialul pentru o trecere structurală la procese şi servicii cu consum redus de resurse, la economii de energie, precum şi la reţele de transport şi distribuţie inteligente şi mai eficiente.

Elementul comun pe care pun accentul paragrafele menționate, inclusiv cele din Strategia Națională de apărare,  îl constituie securitatea energetică a statului, dar și dezvoltarea acestui sector.

Asigurarea securității energetice presupune depunerea unor eforturi puternice în această direcție de către statul român.

Țările din Asia Centrală, îndeosebi Kazahstan, Turkmenistan şi Uzbekistan, dețin resurse considerabile de acest gen, iar atenția aferentă pe care o primesc din partea Chinei va aduce acestora noi industrii, piețe și mărfuri importate.

Este ușor de înțeles de ce este important pentru România să consolideze sau să dezvolte noi relații cu statele respective pentru a realiza progrese în  sectorul energetic.

În plus, pentru România, în calitate de stat mebru al UE şi, astfel, de furnizor de asistenţă pentru dezvoltare, este necesară o strânsă colaborare cu alte state,  nu doar cu cele din Asia Centrală, în domenii precum: infrastructură critică, agricultură, protecția mediului, justiție, educație, cercetare științifică, diversificarea accesului la resurse, dezvoltarea sectorului privat al economiei, consolidarea cadrului legal şi instituţional al economiei de piaţă, creșterea capacității de interconectare și a competitivității sau creșterea capacității piețelor autohtone de funcționare interconectată cu piețele externe.

b. Colaborarea dintre România și Turkmenistan este critică și pentru realizarea „Coridorului de Transport de Mărfuri Marea Caspică-Marea Neagră”, proiect co-inițiat de către cele două state în 2012.

Prin acesta se urmărește analizarea și utilizarea oportunităților pe care le oferă Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării în vederea stabilirii unei rute de transport între Turkmenistan și Europa, prin România . [3]

Colaborarea dintre porturile Constanța și Turkmenbași va facilita tranzitul mărfurilor din Caucaz și Asia Centrală către  nordul Europei.

c. De asemenea, Asia Centrală reprezintă o potenţială piaţă de desfacere pentru produsele şi serviciile româneşti.

Prin urmare, este imperativă promovarea relațiilor economice dintre România și țările din Asia Centrală în vederea accesului produselor româneşti pe pieţele externe altele decât cele tradiționale (Strategia națională de dezvoltare economică a României pe termen mediu, pp. 25-26). „Din punctul de vedere al României, Asia Centrală reprezintă o imensă piaţă,  nu doar pentru producţia industrială, cât mai ales pentru know-how-ul românesc în domeniul hidrocarburilor, utilajelor de forare sau îmbunătăţirilor funciare”. [4]

d. Un alt element important îl reprezintă participarea activă a României, în calitate de stat membru al U.E., la implementarea Strategiei Uniunii Europene pentru Asia Centrală prin stabilirea de instrumente bilaterale de comunicare, vizând domenii precum educația, managementul resurselor de apă sau cel energetic.

Printre acestea se numără soluționarea problemelor precum schimbările climatice și energia curată, transportul durabil, producție și consum durabile, conservarea și gestionarea resurselor naturale, sănătatea publică, incluziunea socială, demografia și migrația, sărăcia globală și sfidările dezvoltării durabile.De asemenea, sunt vizate domenii precum educația și formarea profesională, cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovarea sau instrumentele financiare și economice. (Partea a III-a, articolul 1.7 din Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-2030 a Guvernului – Sărăcia globală şi sfidările dezvoltării durabile) [5]

”Uniunea Europeană şi statele sale membre se află printre principalele susţinătoare ale procesului de extindere a aplicării principiilor şi practicilor dezvoltării durabile la nivel global, pentru reducerea sărăciei şi discrepanţelor economico-sociale şi pentru promovarea unor politici responsabile în privinţa conservării şi utilizării raționale a resurselor naturale ale planetei. În acest sens, UE şi-a asumat obligaţii precise, în conformitate cu documentele programatice adoptate la cel mai înalt nivel în cadrul ONU precum şi al Organizaţiei Mondiale pentru Comerţ, privind sporirea substanţială, în termeni cantitativi şi calitativi, a contribuţiei sale la ajutorul pentru dezvoltare şi la îmbunătăţirea guvernanţei internationale în materie de protecția mediului

Din punctul de vedere al volumului asistenţei oficiale pentru dezvoltare (ODA), Uniunea Europeană şi statele sale membre reprezintă cel mai mare donator din lume, cu o contribuţie de circa 60% din totalul alocaţiilor ODA pe plan internaţional. Strategia pentru Dezvoltare Durabilă a UE reînnoită (2006) reiterează aceste angajamente de solidaritate internaţională prin integrarea ariei problematice a dezvoltării durabile la nivel global în Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) a Uniunii Europene ca obiectiv al colaborării multilaterale şi bilaterale pentru sporirea eficienţei, coerenţei şi calităţii ajutorului pentru dezvoltare în perioada următoare.

Obiectiv general SDD/UEeste promovarea activă a dezvoltării durabile la nivel global și asigurarea punerii de acord a politicilor interne și externe ale Uniunii Europene cu principiile dezvoltării durabile și angajamentele sale în această privinţă”.

În același text este menționat că ”în conformitate cu practica europeană, România a adoptat Strategia Naţională privind Politica Naţională de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare şi Planul de Acţiune pentru aplicarea acestei Strategii printr-o Hotărâre de Guvern aprobată la 31 mai 2006.”

Strategia stabileşte priorităţile geografice (Europa de Est, Balcanii de Vest şi Caucazul de Sud, lista statelor beneficiare putând fi extinsă şi pentru state din Asia Centrală, Africa şi America Latină) şi sectoarele de direcţionare prioritară a asistenţei (buna guvernare, consolidarea instituţiilor democratice şi statului de drept, dezvoltarea economică, educaţia şi formarea profesională, ocuparea forţei de muncă, sănătatea, dezvoltarea infrastructurii, protecţia mediului).”

Prin urmare, este conturată obligația asumată a României de a se implica pe scena internațională în combaterea problemelor cu care se confruntă și alte state.

Mai departe, în Partea a IV-a, art. 7 (Politica externă și de securitate; Orientări generale și contribuţii specifice ale României la politica externă și de securitate comună și politica europeană de securitate și apărare ale U.E. în raport cu cerinţele dezvoltării durabile), este prevăzut că „direcţiile prioritare de acţiune ale politicii externe a României urmăresc afirmarea şi promovarea intereselor naţionale, care au un caracter peren şi transpartinic, în contextul nevoii de adaptare continuă la schimbările ce survin în sistemul relaţiilor internaţionale, transformării treptate a profilului internaţional al României şi consecinţelor poziționării sale geografice specifice, ca stat aflat, în prezent, la frontiera estică a UE şi NATO.”

Printre criteriile de succes pentru evaluarea performaței efective a acțiunii externe a României și a viabilității obiectivelor sale generale este menționată „multidimensionalitatea participării României la procesul de construire a unei ordini globale bazate pe respectarea dreptului internaţional, valorilor democratice şi principiilor dezvoltării durabile prin utilizarea corelată a instrumentelor politice şi economice atât formale (tratatele, instituţiile internaţionale şi regionale, demersurile diplomatice) cât şi informale (diplomaţia publică, contactele bi- şi multilaterale directe, alianţe ad-hoc funcţionale,  reţele sau parteneriate public-privat)” și că „în perspectiva următorului deceniu, politica externă a României se articulează în jurul următoarelor obiective și acţiuni prioritare:

         a) Crearea unui mediu de securitate previzibil și stabil pentru România, conform interesului national

         b) Contribuţia la dezvoltarea durabilă a României prin:

  • Integrarea informaţiilor şi analizei economice în procesul de articulare a deciziilor de politică externă în sensul atragerii de investiţii străine, promovării investiţiilor româneşti şi optimizării fl uxurilor comerciale;
  • Susţinerea intereselor româneşti pe plan economic şi comercial, promovarea aplicării principiilor dezvoltării durabile în dezbaterile interne privind orientările şi reglementările sectoriale în cadrul UE

         c) Conturarea și afirmarea profilului României în Uniunea Europeană, având ca domenii principale de acţiune:

(i) Implicarea activă în cristalizarea poziţiilor commune ale UE în domeniul politicii externe, de securitate şi apărare, şi promovarea în acest cadru a intereselor naţionale specifice ale României

(ii) Consolidarea relaţiei transatlantice

(iii) Participarea activă la constituirea spaţiului democraţiei, stabilităţii, securităţii și prosperităţii în vecinătatea României: printre care – Creşterea implicării României în ţările din Asia Centrală, în concordanţă cu obiectivele Strategiei UE pentru această regiune.

         d) Promovarea și apărarea valorilor românești în lume,

(i) Protejarea şi promovarea intereselor cetăţenilor români şi a românilor de pretutindeni; menţinerea identităţii etnice și culturale a românilor din afara graniţelor

(ii) Promovarea valorilor culturale și spirituale naţionale; remodelarea demersurilor diplomaţiei publice pentru îmbunătăţirea imaginii României prin: printre altele – Dezvoltarea dialogului cultural cu spaţii din afara continentului european;

e) Creșterea valorii contribuţiei României pe scena internaţională, având ca principale domenii de acţiune:

(i) Intensificarea prezenţei României pe planul diplomaţiei multilaterale prin:

  • Participarea activă la formularea unor poziţii commune ale UE şi/sau NATO în cadrul organizaţiilor international guvernamentale, în special al celor din sistemul ONU, şi sprijinirea acestor poziţii prin iniţiative şi demersuri proprii;
  • Îmbunătăţirea reprezentării României în structurile de conducere şi executive ale principalelor organizaţii internaţionale;
  • Folosirea prezenţei în aceste organizaţii pentru promovarea valorilor democraţiei, statului de drept, drepturilor omului, toleranţei şi dialogului inter-cultural, mai cu seamă prin intermediul Consiliului Europei, Comunităţii Democraţiilor, Alianţei Civilizaţiilor, Conferinţei democraţiilor noi sau restaurate etc.

(ii) Reafirmarea României ca partener important de dialog și cooperare cu statele din toate regiunile lumii prin:

  • Implicarea efectivă în articularea orientărilor strategice ale UE şi, după caz, NATO, în raporturile cu alte zone geografice (Asia şi Oceania, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, Africa sub-Sahariană, America Latină);
  • Dezvoltarea diferenţiată, în funcţie de interesul national al României şi de disponibilitatea partenerilor, a relaţiilor bilaterale cu ţările de pe alte continente;
  • Participarea la programele desfăşurate sub egida UE şi instituţiilor din sistemul ONU şi promovarea unor initiative proprii, în cadru bilateral, privind asistenţa pentru dezvoltare în străinătate. Ţinând seama de dinamica relaţiilor internaţionale şi de particularităţile activităţii politico-diplomatice, nu sunt prevăzute obiective specifice, în forme cuantificabile, pe orizonturi de timp definite”.

Sintetizând, România, alături de celelalte state membre U.E., O.N.U. sau N.A.T.O., are sarcina de a promova dialogul, ordinea/ pacea globală, respectarea principiilor democratice, a drepturilor omului și a dreptului internațional prin instrumente oficiale, conform politicilor organizațiilor din care face parte.

Turkmenistanul este al doilea partener economic al României din Asia Centrală.

Mai mult decât atât, cele două state au încheiate protocoale de colaborare în domenii precum comerț, turism, industrie, agricultură, transporturi, energie, cercetare științifică, cultură, educație, sport sau întreprinderi mici și medii.

În susținerea acestei idei, trebuie amintit faptul că la sfârșitul anului 2015, comerțul dintre România și Turkmenistan a reprezentat circa 108 milioane de dolari, dintre care 16 milioane – exportul și 92 de milioane – importul. [6]

Importurile din Turkmenistan constau în mare parte în combustibili, precum motorină, gaze naturale sau butan .

De asemenea, este urmărită și dezvoltarea industriilor adiacente acestui sector.[7]

Pentru o dezvoltare accelerată și coordonată a relațiilor România – Asia Centrală, este necesar studiul continuu al spațiului Asiei Centrale și  suportul informativ permanent actualizat care să sprijine deciziile decidenților politici sau privați.

Mai mult, un asemenea suport informativ este în măsură să fundamenteze decizii nu numai în privința relațiilor comerciale, ci și în vederea implementării politicilor naționale sau europene în Asia Centrală în materii precum drepturile omului, întărirea statului de drept sau combaterea terorismului.

Camera de Comerț și Industrie România Turkmenistan își propune să devină un centru de referință pentru studiul aspectelor geopolitice și economice din spațiul Asiei Centrale, cu scopul unei creșteri în performanță a relațiilor bilaterale și multilaterale, prin diseminarea unui flux constant de informații (need to share) către instituțiile private sau de stat, direct interesate.

Schimbul de informații va urma să se realizeze în funcţie de interes, încredere, principiul reciprocității și a nevoii de a ști (need to know).

Obiectivul esenţial este furnizarea la timp şi într-un format accesibil a informaţiilor solicitate de decidenţi.

Existența acestui centru va asigura suportul intermedierilor la nivel politic, în special în domeniul energiei, respectiv al potențialului import de gaz din Turkmenistan sau în Uniunea Europeană.

Informațiile specializate vor fi decisive în contextul interesului României de a face parte din proiectele de dezvoltare propuse de China în strategia Noului Drum al Mătăsii și susținute prin intermediul Băncii Asiatice pentru Dezvoltare.

Turkmenistanul alături de celelalte state central asiatice devin actori comerciali esențiali în cadrul schimburilor comerciale dintre Asia și Europa, precum și potențiali exportatori alternativi de hidrocarburi extensive, fapt care ar reduce dependența Europei față de gazul rusesc.

 

[1] http://www.presidency.ro/files/userfiles/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii_1.pdf (Strategia națională de apărare pct 44, 46, p.13, pct. 53, 58, 65, 76, 77  p.14)

[2] http://www.minind.ro/energie/STRATEGIA_energetica_actualizata.pdf

[3] http://www.blackseanews.net/en/read/46919/

[4] https://www.mae.ro/node/1480

[5] http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/06/2012-06-12_dezvoltare_durabila_snddfinalromana2008.pdf

[6] http://actmedia.eu/daily/bilateral-trade-between-romania-and-the-republic-of-turkmenistan-stood-at-108-million-dollars-at-the-end-of-2015/64278

[7] http://www.nineoclock.ro/pm-ciolos-partnering-with-turkey-kazakhstan-turkmenistan-important-to-romania-becoming-energy-hub/

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s