Asia Centrală, Perspectivă Globală

România preia Președinția Cartei Internaționale a Energiei ─ obiective și responsabilități

Între 28-29 Noiembrie 2017, delegația României condusă de Secretarul de Stat în Ministerul Energiei Robert Tudorache a participat la cea de-a 28-a Conferință a Cartei Energiei organizată de Ministerul Afacerilor Externe din Turkmenistan și de Secretariatul Cartei Energiei în Ashgabat, Turkmenistan.

Principalele teme de discuție a celor 52 de delegații naționale și 10 organizații internaționale participante au fost „Mobilizarea investițiilor pentru un viitor energetic durabil și diversificarea rutelor de transport”, precum și modernizarea Procesului Cartei Energiei pentru a intensifica cooperarea pe termen lung în domeniul energiei și pentru a contribui la consolidarea securității energetice. Totodată în cadrul evenimentului, Republica Federală Nigeria, Republica Kenya, Burkina Faso, Republica Mali, Emiratele Arabe Unite, Panama și Republica Gambia au semnat Carta Internațională a Energiei devenind astfel membri observatori.

Conform Declarației, Tratatul Cartei Energiei reafirmă importanța securității energetice realizată prin tranzacții, tranzit, promovarea investițiilor și protejarea lor, precum și creșterea eficienței energetice. Totodată, Carta amintește de rezoluția Adunării Generale a Națiunilor Unite intitulată „Tranzitul fiabil și stabil al energiei și rolul său în asigurarea dezvoltării durabile și a cooperării internaționale” din 2008 și 2013, precum și a Forumului „Către un acord-cadru multilateral privind tranzitul resurselor energetice” organizat în Ashgabat, Turkmenistan, între 30-31 Mai 2017, sub auspiciile Cartei Internaționale a Energiei.

Mai mult, Carta Internaționala a Energiei recunoaște că investițiile în sectorul energetic, utilizând eficient diferite tipuri de resurse energetice și tehnologii care pot duce la modificări ulterioare ale fluxurilor și a modelelor de investiții reprezintă un punct focal de interes. Acestea sunt cerințe prioritare pentru a asigura respectarea angajamentelor țărilor față de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite(ONU), precum și a Acordului de la Paris în conformitate cu principiile, obiectivele și capacitățile fiecărui stat semnatar, subliniind astfel că, investițiile sunt prospere într-un cadrul legislativ stabil, previzibil și nediscriminatoriu.

 Dezvoltarea și noile provocări de pe piața internațională a energiei au determinat adoptarea unui document pe termen mediu ce va fi revizuit în 2019, prin care se stipulează cinci arii de interes:

  1. Facilitatea investițiilor, prevenirea și gestionarea disputelor legate de investiții;
  2. Continuarea extinderii și aprofundării calității de membru a Tratatului Cartei Energiei;
  3. Imbunătățirea securității energetice prin consolidarea cooperării internaționale pentru garantarea tranzitului energetic și a comerțului;
  4. Modernizarea Procesului Cartei Energiei;
  5. Promovarea cooperării energetice pe baza principiilor Cartei Internaționale a Energiei și a Tratatului Cartei Energiei.

Președinția Cartei Internaționale a Energiei, deținută în prezent de Turkmenistan, va fi deţinută în 2018 de către România şi preluată prin Secretarul de Stat în Ministerul Energiei, Iulian Robert Tudorache. Astfel, aceasta din urmă devine primul stat membru al Uniunii Europene(U.E) care va ocupa această poziţie.

Potrivit Agerpres, la reuniunea de la Ashgabat, oficialul român a afirmat că autoritățile din România văd Carta Energiei ca un cadru ideal de dezbatere asupra investițiilor, a protejării investitorilor, cât și a procesului de modernizare a tranzitului energetic. Mai mult, în cadrul dezbaterilor, Iulian Robert Tudorache a declarat „Pe parcusul președinției sale în cadrul Conferinței Cartei Energiei, România va promova necesitatea unei discuții structurate și strategice privind îmbunătățirea gradului de adecvare al obiectivelor Cartei în raport cu schimbările fără precedent de pe piața energiei și cu progresul tehnologic”. In acest mod, România va continua să promoveze viziunea Cartei către un viitor energetic sigur și durabil. Alături de Secretariatul Cartei Energiei, România va contribui la dezvoltarea și modernizarea Procesului Cartei Energiei pentru extinderea investițiilor, comerțului, facilitatea tranzitului, soluționarea litigiilor, eficiența energetică, cât și a cooperarii regionale.

Totodată, Secretarul de Stat în Ministerul Energiei a declarat „Preluarea Președinției celei de a 29-a Conferințe a Cartei Energiei este atât o provocare, cât și o oportunitate pentru noi, România fiind dispusă să contribuie la dialogul global privind energia și să consolideze cooperarea internațională în domeniul energiei”. Acesta a delimitat în acest sens trei obiective generale ale mandatului României în cadrul Președinției Cartei Internaționale a Energiei:

  • Încurajarea soluțiilor de eficiență energetică pentru îmbunătățirea accesului la energie;
  • Promovarea investițiilor și dezvoltarea cooperării pentru atragerea de tehnologii inteligente în vederea îmbunătățirii rețelelor de producție și transport;
  • Îmbunătățirea securității și fiabiliății fluxurilor energetice transfrontaliere ca problemă critică a securității energetice.

Într-un interviu acordat pentru Energynomics Magazine, Urban Rusnák, Secretar General al Secretariatului Cartei Internaționale a Energiei, a afirmat despre prioritățile organizației în 2018:Una dintre aceste priorități se referă la politicile și practicile de combatere a sărăciei energetice prin promovarea de soluții de eficiență energetică. Din punctul nostru de vedere, această abordare este în conformitate cu prioritățile de extindere a Cartei Internaționale a Energiei”. Acesta a subliniat că tehnologia, investițiile și schimbul de cunoștințe privind bunele practici reprezintă cele mai bune metode pentru furnizarea serviciilor energetice fiabile, accesibile și moderne care reduc riscul și impactul asupra mediului.

În același timp, Urban Rusnák a declarat că „o altă direcţie prioritară se va axa pe îmbunătățirea securității și fiabilității fluxurilor energetice transfrontaliere. Pentru România, acest lucru este în concordanță cu protecția infrastructurilor critice și a rutelor, protecția cibernetică și soluțiile de răspuns la situații de urgență în energie. România intenționează să organizeze, în strânsă consultare cu Secretariatul, conferințe și seminarii care vor duce laolaltă reprezentanți ai guvernelor, ai organismelor de reglementare, ai sectorului privat, în pregătirea celei de-a 29-a adunări a Conferinței Cartei Energiei, care va fi găzduită de București, în noiembrie 2018”, semnalând că această abordare contribuie la procesul de modernizare al Tratatului privind Carta Energiei.

Procesul Cartei Energiei a fost lansat în Europa la începutul anilor 1990 după terminarea Războiului Rece, ca o initiațivă politică de creare a unei platforme de cooperare în domeniul energiei acceptată atât de zona Euroasiei, cât și de statele dezvoltate. În 1991 s-a semnat la Haga Carta Europeană a Energiei, iar la Lisabona Tratatul Cartei Energiei și Protocolul Cartei Energiei aferent eficienței energetice și aspectelor de mediu. Cele două documente au fost ratificate de România în 1997. În decembrie 2009 s-a lansat modernizarea Procesului Cartei Energiei, iar în mai 2015 a fost semnată la Haga constituirea Cartei Internaționale a Energiei ca parte a modernizării Procesului Cartei Energiei, de către 86 de state și organizații internaționale printre care și România.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s