Asia Centrală, Perspectivă Globală

Mecanismul Cvadrilateral de Cooperare și Coordonare: o introducere

Claudiu-Andrei Racoviţă

La data de 3 august 2016 o nouă alianță importană luat naștere în Asia –  Mecanismul Cvadrilateral  de Cooperare și Coordonare (MCCC) – între China, Pakistan, Afganistan și Tajikistan pentru combaterea terorismului.

Întâlnirea de inaugurare a avut loc în Urumqi, capitala regiunii chineze autonome Xinjiang, la care au luat parte reprezentanți de rang înalt ai armatelor celor patru state. Delegaţii prezenți au căzut de acord în unanimitate cu privire la faptul că terorismul și extremismul reprezintă amenințări serioase pentru stabilitatea regională și și-au exprimat aprecierea reciprocă pentru demersurile efectuate în acest sens până la acel moment, precum și dorința de a coopera mai strâns în viitor. Astfel, aceștia au decis înființarea noului mecanism cu rolul de a coordona și oferi sprijin reciproc statelor membre, în următoarele domenii: evaluarea situațiilor privind contraterorismul, verificarea indiciilor, împărtășirea informațiilor, dezvoltarea capabilităților contrateroriste, exerciții comune de pregătire în combaterea terorismului și formarea personalului. Toate deciziile în cadrul său urmează a fi luate pe bază de consens în urma consultării reciproce. De asemenea, noua alianță regională nu este îndreptată împotriva vreunui stat sau vreunei organizații internaționale anume, ci are ca scop creşterea nivelului de securitate regională.

Părțile au decis ca MCCC să respecte principiile ONU,  precum și alte legi și norme de drept internațional universal recunoscute, cu precădere cele referitoare la menținerea păcii și securității, ocrotirea independenței sau a egalității, dar și principii precum suveranitatea și integritatea teritorială, neagresiunea și neinterferența în problemele interne ale celorlalte țări.

Toate cele patru state sunt foarte interesate să înlăture terorismul, acesta constituind o amenințare considerabilă la adresa securității naționale – baza ordinii publice și a progresului economic. Printre motivele de la baza inițiativei se numără: îngrijorarea Chinei cu privire la activitățile teroriste din provincia Xinjiang, considerate a fi sprijinite de mai multe grupări de acest gen din regiune, dar și traficul de droguri sau răspândirea ideologiilor extremiste; conflictele dintre autoritățile din Afganistan și insurgenții talibani afgani, dar și Al-Qaida și Statul Islamic; mișcările teroriste din Pakistan ale Tehrik-e-Talibandin Pakistan (TTP) și cele sponsorizate de către alte state; confruntarea Tajikistanului cu Mișcarea Islamică a Tajikistanului (MIT) – o ramură a Mișcării Islamice din Asia Centrală, al cărei lider conduce și Mișcarea Islamică a Uzbkeistanului (MIU), operând de pe teritoriul Afganistanului (gruparea și-a exprimat loialitatea față de Statul Islamic, dar are legături și cu Al – Qaida).

Un alt factor determinant pentru China este faptul că indivizii din Xinjiang care doresc independența sau care aleg să plece în străinătate pentru a se alătura ISIS pe câmpul de luptă aleg ruta China-Tajikistan-Afganistan sau chiar Pakistan pentru a ajunge la facilitățile de instruire din vestul Asiei.

Motivația din spatele acestui mecanism de cooperare constă în întreruperea unui alt dialog cvadrilateral prin care se urmărea reconcilierea politică în Afganistan, în care au fost implicate China, Pakistan, Afganistan și SUA. Acesta a eșuat datorită uciderii liderului taliban afgan Akhtar Mansour printr-un atac cu o dronă, în timp ce se întorcea din Iran, dar și relațiilor dintre Afganistan și Pakistan.

Promotorul noului instrument de cooperare a fost China, însă un rol important în formarea alianței regionale l-a jucat și Pakistanul (discuții purtate cu partenerii din Tajikistan și Afganistan). China dorește să înlocuiască SUA în politica de reconciliere din Afganistan, întrucât influența SUA în Afganistan tinde să scadă de la asasinarea lui Osama bin Laden, dar și din cauza diminuării prezenței forțelor armate americane pe teritoriul statului afgan.

Interesul Chinei în securitatea din Asia Centrală se datorează consecințelor pe care instabilitatea din această regiune ar putea să le aibă pentru obiectivele sale economice. China urmărește să-și protejeze interesele economice pe termen lung, cum ar fi Centura Economică a Drumului Mătăsii sau  CECP – Coridorul Economic China – Pakistan, o invesitiție în valoare de circa 62 de miliarde de dolari prin care China urmărește să  lege provincia Xinjiang de portul Gwadar din Pakistan.

Beijingul se implică activ în consolidarea relațiilor cu statele din Asia Centrală și stabilizarea situației regionale. Astfel, China investește enorm în dezvoltarea infrastructurii afgane și efectuează demersuri constante pentru promovarea păcii și reconcilierii în Afganistan.

Rusia nu privește cu ochi buni încercările expansioniste ale Chinei. Inițial, unii analiști ruși au blamat această inițiativă, intitulând-o „NATO din Asia Centrală” și afirmând că reprezintă o mișcare îndrăzneață din partea Chinei de a se implica în securitatea din această zonă fără a include Rusia. Ulterior, aceste păreri au fost contrazise de media rusească, iar până în prezent nu au fost exprimate alte  asemenea puncte de vedere din partea Rusiei. De cealaltă parte, SUA agreează noul mecanism de cooperare al celor patru state afectate de terorism și nu îl consideră contraproductiv din niciun punct de vedere.

Deşi relațiile dintre Afganistan și Pakistan reprezintă un punct slab al MCCC, statele membre consideră că această iniţiativă este în măsură să contribuie la îmbunătățirea acestui factor.

China se implică în situația din Afganistan printr-o serie de instrumente politice, cum ar fi  Organizația pentru cooperare de la Shanghai, dar nu conform aștepărilor sale. În consecință, MCCC poate fi privit ca un refuz al Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS) – o organizație regională care a fost înființată preponderent și pentru a se adresa amenințărilor la adresa securității din Afganistan, însă care aparent nu a obținut rezultatele urmărite.

Motivele Chinei din spatele înființării Mecanismului Cvadrilateral de Cooperare și Coordonare descris pe scurt anterior pot fi mai bine înțelese dacă noua organizație este prezentată într-un context, alături de Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și OCS, organizații ce ar fi trebuit să contribuie la stabilizarea situației din regiune și care au, în esența lor, scopuri asemănătoare MCCC.

Organizația Tratatului de Securitate Colectivă  – OTSC

 Este o alianță militară interguvernamentală formată în 1992 de către Rusia împreună cu alte cinci foste state sovietice din Comunitatea Statelor Independente (Armenia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tajikistan și Uzbekistan). În prezent, în cadrul ei sunt membri Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia, Tajikistan. Pe lângă acestea se mai numără  și Afganstanul și Serbia, în calitate de observatori.

Actul constitutiv al OTSC prevede ca obiective ale sale: consolidarea păcii, securitatea internațională și regională, protecția colectivă a independenței, integrității teriotirale și a suveranității statelor membre. Esența OTSC se rezumă la dorința statelor membre de a se abține de la utilizarea forței sau a amenințărilor de acest gen. De asemenea, membrii săi nu pot face parte din alte alianțe militare sau alte astfel de grupuri, iar orice agresiune împotriva unui stat membru va fi percepută ca un atac față de toate celelalte.

 Deși a descurajat multe revoluții sau conflicte anticipate în Asia Centrală, rezultatele OTSC  nu au fost foarte apreciate. Unii analiști merg mai departe și etichetează OTSC drept o organizație simbolică sau o încercare a Rusiei de a deveni liderul unui bloc militar, precum NATO.

OTSC, potrivit dorințelor Rusiei, ar fi trebuit să devină un NATO rusesc, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult decât atât, eficiența sa are de suferit din cauza divergențelor dintre statele membre.

În ciuda faptului că rolul central în organizație este ocupat de Rusia, statele membre nu urmăresc interesele militare ale Rusiei și nici nu o susțin în mod deschis, pentru a evita consecințe la nivel internațional. Totuși, ele profită de calitatea de membru pentru a obține echipament militar rusesc și formare profesională gratuită pentru personalul militar propriu, acestea numărându-se printre puținele beneficii de care s-au bucurat până la acest moment.

De la înființarea sa și până în prezent, OTSC nu a obținut rezultatele scontate – capabilitățile sale antiteroriste sunt slabe, bugetul mic – echivalentul a 4.5 milioane de dolari (95% provenind de la partea rusă), iar acvititățile sale militare se rezumă în mare parte la exerciții militare. Mai mult decât atât, operațiunile de combatere a traficului de droguri sau a migrației ilegale sunt ineficiente datorită publicității mari pe care o atrag.

Referitor la interesele Chinei, Rusia folosește OTSC ca pe un instrument pentru a împiedica expansiunea sa politico-militară. OTSC nu beneficiază de foarte multă încredere din partea Beijingului, care preferă comunicarea bilaterală cu statele din Asia Centrală, ori prin intermediul Organizației de Cooperare de la Shanghai.

Drept consecință a acțiunilor Rusiei din Crimeea și estul Ucrainei, NATO și OTSC nu colaborează.

Organizația de Cooperare de la Shanghai

Este o organizație interguvernamentală internațională a cărei înființare a fost anunțată în 2001, devenind funcțională în 2003, când a intrat în vigoare actul constitutiv. Este compusă din opt state membre (India, Kazahstan, China, Kîrgîzstan, Pakistan, Rusia, Tajikistan, Uzbekistan), patru state observatoare (Afganistan, Belarus, Iran și Mongolia), precum și din șase parteneri de dialog (Azerbaijan, Armenia,Cambodgia, Nepal, Turcia și Sri Lanka).

Original, a fost organizată ca un forum de consolidare a încrederii pentru demilitarizarea granițelor, însă scopurile sale s-au extins, ajungând în prezent să includă: cooperarea militară, politică, comercială, economică, culturală, educațională, energetică, turistică, în cercetare, tehnologie, transport, protecția mediului, contraterorism, împărtășirea informațiilo, combaterea separatismului sau a extremismului, precum și în alte sectoare.

Pe lângă acestea, statele membre depun eforturi comune pentru menținerea și asigurarea păcii, securității și stabilității în regiune și pentru instaurarea unei ordini politico – economice  internaționale democratice.

Din nefericire, OCS este slăbită din punct de vedere financiar și politic, iar organismele sale subfinanțate depind puternic de guvernele statelor membre pentru a lua decizii. De asemenea, interesele acestora și eventualele divergențe afectează coeziunea membrilor săi și eficiența organizației. De altfel, datorită tocmai acestor chestiuni, este destul de dificil a se adopta abordări unitare. Aprecierea de care se bucură acest instrument de cooperare din interiorul său poate fi dedusă și din faptul că membrii OCS preferă să se adreseze problemelor de securitate la nivel bilateral.

Deși situația din Afganistan reprezintă o prioritate pentru OCS, organizația nu are foarte multe de zis în această privință, dar unele din statele sale au încheiat înțelegeri bilaterale cu acesta. Din acest punct de vedere, China joacă cel mai mare rol, atât pentru a-și ocroti interesele și proiectele economice, dar și stiuația de securitate din provincia Xinjiang.

Motoarele OCS sunt China și Rusia, însă cele două state nu mereu sunt de aceeași părere când vine vorba de cooperare. Rusia, având o oarecare temere față de expansiunea influenței Beijingului în zonele sale de interes, caută să-i ecpliseze sau să-i împiedice ambițiile. În trecut, Rusia a blocat eforturi ale Beijingului de a-și promova inițiative economice în cadrul OCS, China fiind nevoită să apeleze la abordări bilaterale, situație ce nu pare să se schimbe.

Așadar, la o primă vedere, printre diferențele evidente între MCCC se diferențiază de  OTSC și OCS prin: implicarea directă a Afganistanului (în calitate de membru), obiectul de activitate strict limitat la combaterea terorismului și rolul central deținut de  China – inițiatorul înființării organizației, însă cu respectarea principiilor consultării reciproce și a consensului în luarea deciziilor (spre deosebire de OTSC).

În trecut, Rolul Chinei în Afganistan era mai rezervat, însă acum acesta capătă un aspect din ce în ce mai accentuat (de la promovarea dialogului între talibani și guvern până la înființarea MCCC). Aparent, China nu a considerat ca fiind oportună/ eficientă realizarea obiectivelor MCCC prin intermediul OTSC și OCS, fapt ce se datorează în mare parte intereselor concurente ale statelor membre (în mod special cele ale Rusiei), care îngreunează adoptarea politicilor unitare. Rusia nu se arată dispusă a face concesii foarte mari, iar politica pe care o duce indică doar că dorește să-și mărească influența în Asia Centrală, să-și întarească imaginea de superputere și să creeze cât mai multe relații de dependență față de ea a statelor centrasiatice.

 Beijingul a învățat această lecție mai ales prin activitatea OCS. Astfel, pentru simplificarea soluționării unor probleme bine stabilite, privind activitățile teroriste, China a considerat că înființarea unei noi organizații de mici dimensiuni, cu statele vecine direct implicate în securitatea și obiectivele sale strategice , fără imixtiunea Rusiei, este cea mai bună soluție. De altfel, cu cât este mai mică dimensiunea mecanismului, cu atât va fi mai ușor a se ajunge la coeziunea și cooperarea statelor participante. În cele din urmă, este probabil ca statul chinez  să nu-și fi dorit ca MCCC să includă și Rusia în noua organizație pentru a nu-i denatura sau îngreuna activitatea și pentru a nu oferi Moscovei alte pârghii de control în regiune.

Bibliografie

  1. http://carnegie.ru/commentary/71350
  2. http://en.ctv.by/en/1500299182-khachaturov-csto-should-be-more-active-in-making-decisions-in-international
  3. http://en.reingex.com/SCO-Shanghai-Cooperation-Organisation.shtml
  4. http://en.sco-russia.ru/about_sco/20140905/1013180761.html
  5. http://eng.chinamil.com.cn/view/2017-08/28/content_7733834.htm
  6. http://eng.mod.gov.cn/DefenseNews/2016-08/04/content_4707451.htm
  7. http://eng.sectsco.org/about_sco/
  8. http://intersectionproject.eu/article/security/csto-2017-and-how-russia-exploits-its-allies
  9. http://katehon.com/article/nato-challenges-sco-and-csto-afghanistan
  10. http://lisauk.org/articles/detail/moscow-led-afghan-peace-russia-china-pakistan-and-iran
  11. http://news.xinhuanet.com/english/2017-12/01/c_136791544.htm
  12. http://valdaiclub.com/a/highlights/military-alliances-versus-collective-security/
  13. http://www.business24.ro/articole/coridorul+economic+china+pakistan
  14. http://www.business-standard.com/article/news-ani/pakistan-china-afghanistan-and-tajikistan-announce-counter-terrorism-alliance-116080400188_1.html
  15. http://www.cacianalyst.org/publications/analytical-articles/item/11896-analytical
  16. http://www.odkb.gov.ru/start/index_aengl.htm
  17. http://www.ponarseurasia.org/memo/eurasia-csto-and-sco-failure-address-trafficking-terrorism-nexus
  18. http://www.ponarseurasia.org/memo/how-csto-can-and-cannot-help-nato
  19. http://www.tert.am/en/news/2017/12/01/nkr-statement/2553923
  20. http://www.thehindu.com/news/international/China-now-a-major-player-in-the-AfPak-Central-Asia-theater-Chinese-scholar-Hu-Shisheng/article14593147.ece
  21. http://www.thehindu.com/news/national/what-does-shanghai-cooperation-organisation-membership-mean-for-india/article18825646.ece
  22. http://xpat.kz/discussion/131/kazakhstan-transforming-from-totalitarianism-to-the-democratic-constitutional-state
  23. https://belarusdigest.com/story/csto-from-natos-enemy-to-strategic-partner/
  24. https://belarusinfocus.info/international-relations/csto-attempts-acquire-international-personality-are-doomed-failure
  25. https://eurasianet.org/node/80006
  26. https://freedomhouse.org/report/nations-transit/2016/tajikistan
  27. https://iias.asia/sites/default/files/IIAS_NL34_16.pdf
  28. https://infographics.economist.com/2017/DemocracyIndex/
  29. https://news.az/articles/politics/45989
  30. https://news.tj/en/news/tajikistan/politics/20171129/emomali-rahmon-to-attend-the-csto-collective-security-council-session-in-minsk
  31. https://news.tj/en/news/tajikistan/security/20170828/tajikistan-china-pakistan-and-afghanistan-will-create-a-system-of-quadrilateral-cooperation
  32. https://thediplomat.com/2014/04/csto-looks-away-from-nato-and-toward-sco/
  33. https://thediplomat.com/2016/02/central-asias-presidents-for-life/
  34. https://thediplomat.com/2016/09/what-central-asia-means-to-the-united-states/
  35. https://thediplomat.com/2016/10/sino-tajik-counterterroism-drills-reflect-chinas-regional-concerns/
  36. https://thediplomat.com/2017/09/china-and-tajikistan-to-establish-comprehensive-strategic-partnership/
  37. https://thediplomat.com/2017/11/can-india-connect-with-central-asia/
  38. https://tribune.com.pk/quadrilateral-cooperation-and-coordination-mechanism/
  39. https://tribune.com.pk/story/1155121/army-chief-arrives-china-discuss-cpec-security/
  40. https://tribune.com.pk/story/1155498/four-nation-mechanism-set-fight-terrorism/
  41. https://tribune.com.pk/story/1157289/us-welcomes-4-nation-counter-terror-alliance/
  42. https://tribune.com.pk/story/1381733/cpec-investment-pushed-55b-62b/
  43. https://unacademy.com/lesson/sco-and-csto/NIP08VD7
  44. https://worldview.stratfor.com/article/why-russias-military-alliance-not-next-nato
  45. https://www.agerpres.ro/externe/2014/04/24/organizatia-tratatului-pentru-securitate-colectiva-blocul-militar-condus-de-rusia-suspenda-cooperarea-cu-nato-15-56-30
  46. https://www.americansecurityproject.org/csto-a-military-pact-to-defend-russian-influence/
  47. https://www.cacianalyst.org/publications/analytical-articles/item/13424-the-curious-case-of-chinese-troops-on-afghan-soil.html
  48. https://www.cfr.org/backgrounder/building-new-silk-road
  49. https://www.cfr.org/backgrounder/shanghai-cooperation-organization
  50. https://www.fpri.org/article/2017/12/russia-mulls-new-role-post-soviet-military-bloc/
  51. https://www.globalsecurity.org/military/world/int/sco.htm
  52. https://www.intelligencefusion.co.uk/single-post/2017/12/11/TAPI-Pipeline-Analysis—Part-4—Pakistan
  53. https://www.ispr.gov.pk/front/main.asp?o=t-press_release&id=3413
  54. https://www.pakistantoday.com.pk/2016/08/03/afghan-china-pakistan-tajikistan-form-qccm-to-counter-terrorism/
  55. https://www.rbth.com/international/2015/09/18/putin_calls_on_csto_to_fight_terrorist_threat_in_central_asia_49393.html
  56. https://www.reuters.com/article/china-afghanistan-securityrole/commentary-chinas-expanding-security-role-in-afghanistan-idUSKBN1683QY
  57. https://www.reuters.com/article/us-china-security/china-joins-afghanistan-pakistan-tajikistan-in-security-alliance-idUSKCN10F1A6
  58. https://www.rferl.org/a/china-forms-anti-terrorism-alliance-pakistan-tajikistan-afghanistan/27901474.html
  59. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042813014584

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s