Asia Centrală

Programul CAREC: Coridorul 2

Alexandra Colcer

Coridorul 2 este cel mai lung dintre cele șase coridoare CAREC, legând Asia de Est cu Caucazul, Mediterana și Europa de Sud. Acesta traversează statele Georgia, Republica Azerbaidjan, Republica Islamică Afganistan, Republica Kazahstan, Turkmenistan, Republica Uzbekistan, Republica Tadjikistan, Republica Kârgâză și Republica Populară Chineză (RPC), cuprinzând:
o Coridorul 2a include o rută de transport rutier și una de transport feroviar, traversând toate cele opt țări; principalele orașe străbătute: Gabdabani (Georgia) – Baku (Azerbaijan) – Beyneu (Kazakhstan) – Djizzak (Uzbekistan) – Kanibadam (Tadjikistan) – Osh (Kârgâstan) – Hami/Hexi (RPC). Acesta este folosit în special pentru exportul de produse din Asia Centrală spre Rusia și Europa.
o Coridorul 2b are, de asemenea, trasee rutiere și feroviare, conectând Gabdabani
(Georgia) – Baku (Azerbaijan) de Osh (Kârgâstan) și în final de Hami/Hexi, pe direcția Ashgabat, Mary, Bukhara, Bekabad, Djizzak (Uzbekistan), Kanibadam (Tadjikistan), pentru ca mai apoi să ajungă în RPC, pe aceeași rută cu alte două coridoare: coridorul 2a și coridorul 2d.
o Coridorul 2c pornește din Böyük Kəsik (Georgia), continuând spre Baku (Azerbaijan), Beyneu, ocolind Marea Aral prin nord, prin orașul Saksaulskaya, traversând o mare parte din Kazakhstan, ajungând în Regiunea Autonomă Xinjiang Uygur prin Kuytun, iar mai apoi în Turpan și Hami/Hexi. Se remarcă prin transportul mărfurilor prin containere, din RPC în Turcia și, odată cu deschiderea tunelului Bosfor, în Europa.
o Coridorul 2d are un traseu frânt; din Herat (Afghanistan) ajunge în Mary (Turkmenistan) pentru ca mai apoi să se întoarcă în Mazar-e-Sharif și de acolo în capitala tadjică, încheindu-se în Hami/Hexi.

carec c2 1.png

Sursă: Asian Development Bank (2014). CAREC Transport and Trade Facilitation Strategy 2020, pg. 43

Coridorul 2 include 9.900 km de drum rutier, 9.700 km de căi ferate și 6 centre logistice, fiind cel mai extins coridor. În timp ce în varianta inițială a proiectului erau prevăzute doar culoarele 2a și 2b, au fost apoi adăugate și celelalte două rute, pentru a crește gradul de conectivitate regională. De asemenea, trasarea drumului nu a fost întâmplătoare, prin regiunea chineză trecând cea mai importantă rută a vechiului Drum al Mătăsii. Coridorul are un traseu sinuos, ca rezultat al adaptării la condițiile de relief diferite pe care le străbate (de la zone foarte înalte – partea nordică a Munților Pamir, până la văi – Valea Ferghana, la stepe întinse și areale cu altitudini negative – Vpadina Kaundy).

Întrucât între Azerbaidjan și Europa nivelul schimburilor comerciale este unul ridicat, crearea de noi rute (sau extinderea și îmbunătățirea celor existente) va sprijini dezvoltarea comerțului internațional în această regiune. De asemenea, această rută are un important potențial intermodal, dat de faptul că tranzitează Marea Caspică, prelungindu-se apoi spre Marea Neagră și Marea Mediterană.

Până în prezent, produsele petroliere și gazele naturale au fost principalele produse transportate pe acest coridor, urmate de mașini și mașinării industriale, alimente, bumbac și produse textile.

Acest coridor însumează 41 de proiecte, dintre care:

  • 4 în Afghanistan (trei dintre ele vizează contrucții de căi ferate și unul de reabilitare a drumurilor);
  • 6 în Azerbaijan (trei dintre ele constând în construirea sau reabilitarea de drumuri, achiziția de feriboturi și construcția complexului portuar maritim internațional Baku);
  • 9 în Kazahstan (electrificarea căilor ferate, construcția de căi ferate, modernizarea drumurilor rutiere, a căilor ferate și a portului Aktau);
  • 2 în Kârgâstan (cel mai important fiind refacerea aeroportului internațional Osh);
  • 5 în Tadjikistan (presupunând reconstrucții de drumuri și construcții de căi ferate);
  • 5 în Turkmenistan (două materializate prin construcția a două noi linii de cale ferată, realizarea unui coridor maritim de transport și o autostradă);
  • 10 în Uzbekistan (axate pe îmbunătățirea căilor rutiere, crearea de noi rute ferate, construirea stației de alimentare centralizată în aeroportul Navoi).

În plus, pentru fiecare țară este planificată construirea a cel puțin unui centru logistic.

Printre proiectele deja implementate se numără:

  • autostrada Kuitun-Sailimuhu (RPC) și alți 600 km de drumuri rurale reabilitate
  • construirea drumului Shagon-Zigar (Tadjikistan), care formează granița sudică a Tadjikistanului cu Afganistan, realizând o legătură cu autostrăzile Khulyab – Kalaykhumb
  • 85 kilometri din autostrada Est-Vest, de la Hajigabul la Kyurdamir din Azerbaidjan
  • îmbunătățirea a aproximativ 124 kilometri de autostradă de la Osh la Gulcha, până la Sopu Korgon (Kârgâstan)
  • îmbunătățirea secțiunilor de frontieră de pe autostrada Est-Vest de 89 km (km) Yevlakhâ-Ganja (Azerbaijan) și 38 km Qazakh-Georgia plus reabilitarea a 10 drumuri locale de aproximativ 65 km pentru a spori accesul la autostradă;
  • modernizarea anumitor secțiuni de pe autostrada M3, creșterea numărului de benzi de la două la patru, modernizarea a aproximativ 124 km de drum Baku-Shamakhi-Muganli în Azerbaidjan;
  • modernizarea a 131 de kilometri din autostrada A-380 și a unui drum de 1.204 de kilometri care se desfășoară de la granița kazakhă spre Uzbekistan, Afghanistan și Turkmenistan
  • reabilitarea a 116 km de autostradă (M6) între Hajigabul-Bahramtapa (Azerbaidjan) și 200 km de drumuri locale care leagă zonele învecinate de autostradă
  • construcția a 9 noi poduri și modernizarea infrastructurii rutiere în orașe precum Altay, Changji, Hami, Kuytun și Turpan (RPC)
  • Reabilitarea unei secțiuni rutiere de aproximativ 30 km a coridorului Osh-Batken-Isfana (Kârgâstan)
  • reabilitarea a circa 50 km ai autostrăzii A380, între km 440-490, în 2014 și a altor 85 km în 2017
  • instalarea sistemelor de semnalizare, alimentare și telecomunicații între Chilmammet și Buzkhun (288,2 km) din Turkmenistan

carec c2 2Sursă: http://piumotc.kg/uploads/documents/CAREC-Corridor-2-map.pdf, accesat 18 03 2018

Costul total al proiectelor este de 6,752,800,000 euro, principalele surse de finanțare fiind reprezentate de: Banca Asiatică pentru Dezvoltare, Banca Mondială, Guvernele statelor implicate, dar și Fondul pentru Dezvoltare Islamică, Orașele Altay, Changji, Hami, Kuytun și Turpan, Ministerul Comunicațiilor – Republica Populară Chineză, Banca de Dezvoltare a Chinei (Republica Populară din China), Guvernul Regiunii Autonome Xinjiang Uygur (RPC), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Fondul pentru Energie Curată, OPEC, precum și Uniunea Europeană – asistență tehnică pentru Comunitatea Statelor Independente.

carec c2 e

Sursă: https://www.carecprogram.org/index.php?page=corridor-2

 

Surse:

  • Asian Development Bank (2014). CAREC Transport and Trade Facilitation Strategy 2020 pg. 22, 41 – 43
  • Asian Development Bank (2014). Central Asia Regional Economic Cooperation Corridor Performance Measurement and Monitoring. A Forward-Looking Retrospective. pg. 8, 10, 62-63
  • https://www.carecprogram.org
  • https://www.adb.org/

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s