Asia Centrală

Programul CAREC: Coridorul 5

Raluca Şancariuc

Coridorul 5 conectează Asia de Est cu Orientul Mijlociu și Asia de Sud. Acesta debutează în Regiunea Autonomă Xinjiang Uygur din Republica Populară Chineză și trece în Republica Kârgâză prin punctul de trecere a frontierei Yierkeshitan (China) – Irkeshtam (Kârgâzstan), de unde avansează către Republica Tadjikistan prin punctul Karamyk (Kârgâzstan) – Karamyk (Tadjikistan). De aici, Coridorul 5 intră în Republica Islamică Afganistan prin punctul de trecere a frontierei Panji Poyon (Tadjikistan) – Shirkhan Bandar (Afganistan) și, după aderarea Pakistanului la CAREC în 2010, a fost extins în Republica Islamică Pakistan prin punctul Torkham (Afganistan) – Peshawar (Pakistan), până la portul Karachi din Pakistan.

c51

Sursa: Asian Development Bank (2014). Central Asia Regional Economic Cooperation Corridor Performance Measurement and Monitoring. A Forward-Looking Retrospective. pg. 69

 

Coridorul 5 cuprinde 3.700 km de drum rutier, 2.000 km de rețea ferată și un centru logistic.

Cea mai scurtă rută care leagă Asia Centrală de un port maritim se situează de-a lungul acestui coridor și presupune tranzitarea Pakistanului de la punctul de trecere a frontierei Torkham (Afganistan) – Peshawar (Pakistan) până la Karachi (Pakistan, port la Marea Arabiei). Însă transportul mărfurilor pe acest coridor este unul dificil, ruta confruntându-se cu numeroase obstacole, de la cele care țin de climat și relief (de exemplu porțiunea care străbate Tadjikistanul se desfășoară de-a lungul unui relief muntos), până la aspecte legate de securitate (asigurarea și transportul mărfurilor în Afganistan și Pakistan presupun costuri mai mari).

Coridorul 5 este, în principal, folosit pentru transporturi rutiere regionale, infrastructura feroviară fiind insuficient dezvoltată: în China, transportul feroviar este posibil doar între Urumqi și Kashi, în timp ce rețeaua de căi ferate din Kârgâzstan și Tadjikistan este slab conectată, iar în Afganistan nu există deloc o rețea de căi ferate.

În Pakistan, coridorul este complementar Coridorului Economic China-Pakistan care se întinde de la portul Gwadar (Pakistan, port la Marea Arabiei) până la trecătoarea Khunjerab (la granița între Pakistan și China), cel de-al doilea presupunând investiții de 46 miliarde USD cu finanțare chineză. De altfel, există un potențial semnificativ de intensificare a schimburilor comerciale între China și Pakistan de-a lungul Coridorului 5, însă volumul traficului ar putea crește doar pe fondul îmbunătățirii infrastructurii și a condițiilor de securitate, încheierii de acorduri privind transportul transfrontalier și creșterii accesibilității punctelor importante de trecere a frontierei (precum Karamyk) pentru transporturi din toate statele membre CAREC.

Majoritatea proiectelor aflate în derulare în prezent vizează reabilitarea infrastructurii rutiere în Pakistan și Afganistan. Astfel, în 2017 a fost aprobată prima tranșă (195 milioane USD) a Programului de Investiții pentru Dezvoltarea Coridoarelor CAREC ce își propune extinderea și reabilitarea mai multor drumuri rutiere din Pakistan (Petaro – Sehwan, Ratodero – Shikarpur, Dara Adamkhel – Peshawar). De asemenea, în 2016 a fost aprobat un proiect de reabilitare a secțiunii Gojra – Shorkot – Khanewal a autostrăzii M-4 din Pakistan (273 milioane USD), după ce în anul 2014 a fost demarat un proiect de reabilitare a drumurilor rutiere situate de-a lungul principalului coridor comercial din Pakistan: secțiunea Sarai Saleh – Havelian din provincia Khyber Pakhtunkhwa și drumul expres Hasanabdal – Havellian (288 milioane USD). În Afganistan are loc în prezent reconstrucția drumurilor rutiere Beharak – Eshkashim (ce conectează orașul afgan Kunduz de granița tadjikă), Dar-i-Suf – Yakawlag, Sapary – Jalalabad, Sharan – Angoor Ada, and Chan-e-Anjir – Gereshk (631 milioane USD).

De asemenea, proiectele implementate de-a lungul acestui coridor vizează și dezvoltarea infrastructurii rutiere din Tadjikistan, prin îmbunătățirea drumului care leagă capitala Dușanbe de Kurgonteppa, două dintre cele mai mari și importante orașe din această țară (98 milioane USD), dar și prin îmbunătățirea rutelor Sayron – Karamyk și Vose – Khovaling (90 milioane USD). Anterior, a fost deja reabilitat drumul rutier care conectează capitala Dușanbe de granița kârgâză (89 milioane USD).

În Kârgâzstan au fost deja îmbunătățite segmente ale autostrăzii naționale Osh – Gulcha – Sopu Korgon (43 milioane USD), dar și infrastructura punctelor de trecere a frontierei de la granițele cu Tadjikistan și China, fiind totodată semnate acorduri transfrontaliere între aceste trei state (40 milioane USD).

În Regiunea Autonomă Xinjiang Uygur din China a fost până acum finalizat un proiect de dezvoltare a infrastructurii urbane (în 2015), prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere, a gestionării traficului și a condițiilor de mediu în orașele Altay, Changji, Hami, Kuytun și Turpan (182 milioane USD). De asemenea, a fost modernizată secțiunea de autostradă Korla – Kuqa alături de alte drumuri locale în perioada 2007-2014 (594 milioane USD).

 

Surse:

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s