Perspectivă Globală

COOPERAREA ȘTIINȚIFICĂ – Pilon al dezvoltării

Andrei Alexandru Babadac

Cooperarea științifică la nivel internațional este un element fundamental în abordarea unor obiective globale pe care statele nu le pot atinge pe cont propriu. Ca membru al Uniunii, România este angajată în eforturile de promovare a cercetării, participând la dezvoltarea proiectului ELI-NP la același nivel cu Cehia și Ungaria.

Introducere

Cercetarea este un element central al dezvoltării unei societăți moderne. În calitatea sa de membru al Uniunii Europene, România și-a asumat un rol central în dezvoltarea infrastructurii de cercetare în domeniul fizicii și al înaltelor tehnologii.  Proiectul ELI-NP reprezintă cel mai ambițios efort al cercetării române în domeniul științelor exacte, cu aplicabilitate în sfera fizicii fundamentale, fizicii nucleare și astrofizicii, precum și al managementului materialelor nucleare și al științelor vieții.

Diplomația academică și prin cercetare reprezintă un concept relativ nou în sfera diplomației publice, aceasta promovând concepte precum  cooperarea și deschiderea dincolo de granițele naționale. Contextul geopolitic în care ne aflăm a făcut statele să conștientize că cea mai fezabilă modalitate prin care pot fi adresate problemele globale este cooperarea și punerea în același loc a expertizei și experienței diverse.

Relația dintre cooperarea pentru cercetare științifică și diplomație este una complexă, dar în esență scopul lor nu este fundamental divergent. Amândouă au ca scop facilitarea comunicării dintre două culturi, fiecare cu particularitățile și constrângerile sale. La prima vedere, diplomația academică proiectează o imagine eminamente pozitivă, o situație de tipul win-win. Prin urmare, toate părțile implicate par a avea de câștigat, statele  obțin toate beneficiile diplomatice ale cooperării științifice multilaterale, își promovează agenda și consolidează profilul în cadrul organizațiilor internaționale și nu în ultimul rând pentru a atrage talente și cercetători din alte state. Pe de celalată parte, cercetătorii beneficiază de o extindere a rețelelor lor internaționale, contribuie la promovarea cercetării la nivel global și poate duce la identficarea unor noi resurse de finanțare a proiectelor de cercetare.

Cercetarea în România

Cercetarea in Romania se desfășoară atât în cadrul instituțiilor de învățământ superior, cât și în cadrul institutelor naționale de cercetare și urmareste implementarea Strategiei și Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020. Sistemul de CDI din Romania are rolul de a dezvolta Știinta și Tehnologia cu scopul de a crește competitivitatea economiei românești, de a îmbunătăți calitatea sociala și de a spori cunoașterea cu potențial de valorificare și lărgire a orizontului de acțiune.[1]

Sistemul de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) din România cuprinde 263 organizaţii CDI publice și circa 600 de întreprinderi. Dintre organizațiile publice, 56 sunt universităţi publice autorizate, 46 sunt institute naţionale de cercetare – dezvoltare (dintre care 43 coordonate de MCI), iar 65 sunt instituţii de cercetare şi centre ale Academiei Române. Reţeaua Naţională pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (ReNITT) cuprinde 50 organizaţii specifice: centre de transfer tehnologic, centre de informaţii tehnologice, incubatoarele de tehnologie şi afaceri, 4 parcuri de ştiinţă şi tehnologie.[2]

            Sistemul ELI-NP

ELI-NP  Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics facility reprezintă pilonul de fizică nucleară al proiectului pan-european ELI (Extreme Light Infrastructure), implementat în România, Ungaria și Cehia. ELI a făcut parte din ESFRI – European Strategic Forum of Research Infrastructures încă din 2006 (36 megaproiecte europene în cercetarea ştiinţifică). Datorită proprietăților sale unice, această infrastructură multidisciplinară va oferi noi oportunități pentru studierea unor procese fundamentale care apar în interacțiunea lumină-materie, și va promova în mod activ aplicațiile sale în folosul societății.[3]

ELI-NP a fost selectat de către cel mai important comitet științific din domeniul Fizicii Nucleare din Europa – NuPECC – în Planul pe Termen Lung al Fizicii Nucleare din Europa ca infrastructură majoră care va crea un nou laborator european cu o gamă vastă de domenii ale știintei. Domeniile în care vor putea fi valorificate rezultatele cercetărilor care se vor realiza la ELI-NP sunt multiple și variate, atât în cercetarea fundamentală, cât și în cea aplicativă: în medicină și farmacie, în domeniul securității nucleare, în folosirea laserului la construcția de acceleratoare de particule și în alte domenii de mare impact pentru dezvoltarea unor tehnologii importante.

Vor fi create premise pentru transfer de tehnologie și stimularea dezvoltării economice prin atragerea de investitori, dezvoltarea de parcuri științifice, tehnologice și industriale.[4]

            Cooperarea internațională în domeniul cercetării și științei

Cooperarea internațională în domeniul științelor are o lungă tradiție, producând rezultate notabile chiar și în perioada războiului rece. Punerea în comun a cercetării mai multor state produce nu doar plus valoare economică dar și împarte costurile, rezultând o creștere a beneficiilor pentru toți cei implicați în proces. Creșterea cooperarării internaționale este cu atât mai valoroasă atunci când scopurile urmărite sunt de utilitate publică, precum combaterea epidemiilor sau vindecarea unor maladii, ori în cazul nostru al fizicii nucleare.

Cooperarea în domeniul cercetării aduce beneficii tuturor celor implicați nu doar prin absorbția de tehnologie dar și prin schimburile economice și diplomatic prin crearea unor relații aprofundate între parteneri, în pofida unor posibile diferende pe alte teme.

Astăzi, beneficiile directe și indirecte ale colaborării internaționale în domeniul științei și tehnologiei sunt mai vizibile ca niciodată. Provocările globale sunt prea mari, prea complexe și prea interconectate, pentru a fi abordate numai prin eforturile separate ale unui stat sau altuia.

Diplomația științifică este crucială pentru rezolvarea provocărilor societale majore care depășesc frontierele noastre, cum ar fi pandemiile, schimbările climatice sau securitatea informatică. Unele inițiative precum Europa 2020 ilustrează această dorință de colaborare între știință și politică. Colaborarea internațională facilitează astfel partajarea riscurilor pe scena internațională pentru a încuraja dezvoltarea cunoștințelor.

[1] Cercetare în România. EURAXESS. https://www.euraxess.gov.ro/ro/romania/informatii-si-asistenta/cercetare-romania consultat la 30.06.2018.

[2] Sistemul Național de Cercetare. Ministerul Cercetării și Inovării. http://www.research.gov.ro/ro/articol/4481/sistemul-national-de-cercetare consultat la 29.06.2018

[3] ELI-NP | Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics, Ministerul Cercetării și Inovării, http://www.research.gov.ro/ro/articol/4517/eli-np-extreme-light-infrastructure-nuclear-physics, consultat la 30.06.2018.

[4] ELI-NP | Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics, Ministerul Cercetării și Inovării, http://www.research.gov.ro/ro/articol/4517/eli-np-extreme-light-infrastructure-nuclear-physics, consultat la 30.06.2018.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s