Armatele Asiei Centrale: Achiziții de tehnică militară rusească și relaţiile Kazahstanului cu Rusia

Statele Asiei Centrale (Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan si Uzbekistan) au facut parte din fostele republici sovietice. Acestea au servit ca furnizori de materii prime către centrele industriale rusești. Astfel, agricultura și resursele naturale au stat întotdeauna la baza dezvoltării lor  economice.

Aceste țări se confruntă cu un spectru larg de amenințări pe baza particularităților lor și, prin urmare, filozofiile lor militare diferă. Diferența merge chiar și mai departe în ceea ce privește tipurile de resurse naturale deținute și amenințări cu care se confruntă. Din perspectiva resurselor naturale, cea mai săracă țară din regiune este Tadjikistanul, în timp ce cele mai bogate sunt Kazahstanul și Turkmenistanul.

Din punctul de vedere al amenințărilor, conflictele etnice au fost prinicipala sursă de instabilitate în regiune. Majoritatea țărilor din regiune se confruntă cu riscul unor tulburări interne care ar putea duce la schimbări de regim. Mai multe țări din regiune dispută conflicte teritoriale cu statele vecine.

Există îngrijorări regionale în special cu privire la instabilitatea Afganistanului.

Pe scurt, Kazahstanul are cea mai mare economie din regiune deținând aproximativ 3% din petrolul mondial, 4% din carbunele mondial și 15% din uraniu. De asemenea, are cele mai mari rezerve de cupru din lume, de zinc si plumb, aflânduse în primele 10 țări furnizoare de cupru, minereu de fier, aur și mangan. Kazahstanul a rezolvat problemele de bază ale delimitării frontierelor sale, după ce a prioritizat soluţionarea neînțelegerilor cu vecinii săi.

Forțele armate ale Republicii Kazahstan

Forțele Armate din Republica Kazahstan și Ministerul Apărării au fost create în 1992, după căderea Uniunii Sovietice (URSS). Ministerul Apărării este organul executiv central care desfășoară politica în domeniul apărării și gestionează Forțele Armate. Reformarea sistemului sovietic a inclus ca toate unitățile militare și paramilitare (cu unele excepții) sa fie plasate sub un singur comandant pentru o mai bună coordonare și control. Forțele Armate include Forțele Terestre, Forțele Navale și Forțele Aeriene. Vârsta minimă legală pentru efectuarea serviciului militar obligatoriu este de 18 ani având o durată de 2 ani. Armata Kazahstanului se află în tranziție către o forță militara profesionalizată.

După căderea URSS, Kazahstan a moștenit mari cantități de arme: aproximativ 1410 focoase nucleare și poligonul pentru testarea armelor nucleare Semipalatinsk, cea mai mare facilitate de producere a antraxului aflată în Stepnogorsk, o fabrică de producere a armelor chimice în orașul Pavlodar, un număr de rachete balistice intercontinentale (ICMB), alte unități de producție militară precum și alte tipuri de arme. Întreaga lista de arme si instalații enumerate mai sus au fost fie dezmembrate, fie convertite pentru uz civil.

La momentul actual, Kazahstan încă mai deține alte  arme sovietice, ca de exemplu: rachete balistce cu rază scurtă (SRBM) OTR-21 Tochka-U (NATO: SS-21-B Scarab-B) și  R-300 Elbrus (NATO: SS-1C Scud-B).

În 2013, Rusia și Kazahstan au ratificat acordul pentru crearea unui sistem regional comun de apărare aeriană (eng. “Creation of a Joint Regional Air Defense System”). În mod repetat, Rusia a exportat în Kazahstan sisteme de rachete sol-aer S-300 sau și-a exprimat dorința de a face acest lucru.

Achiziții de tehnică militară rusească și relatiile Kazahstanului cu Rusia

Rusia rămâne pentru Kazahstan o legătură militară critică (ca sursă pentru echipamente militare și pregătirea personalului militar). Vânzări substanţiale cunoscute de arme din Rusia către Kazahstan cu livrare sau comenzi efectuate între 2015 și 2016 au fost:

 

Cantitate comandată	Descriere	Anul comenzii	Anul livrării	Cantitate livrată
10	Mi-8MT/Mi-17 elicopter de transport Versiunea armată Mi-171Sh pentru paza frontierei	2012	2013 – 2015	10
200	5V55U/SA-10C (versiunea pentru export, parte a  familiei S-300) Probabil second-hand; Date sub formă de ajutor	2013	2015	200
2	Project-10750/Lida Navă dragor de mine	2013	~ 2017
5	S-300PS/SA-10B sistem SAM; ajutor ca parte a rețelei unite de apărare aeriană Rusia-Belarus-Kazahstan	2013	2015	5
4	Su-30SM FGA avion (NATO: Flanker-C)	2014	2015	4
4	Mi-35M elicopter de atac	2015	2017	4
4	Mi-35M elicopter de atac cu livrare în 2018	2016
3	Mi-8MT elicopter de transport Versiunea Mi-17Sh pentru paza frontierei	2016	2016	3

Adițional, un nou contract a fost semnat în 2017 cu Rusia pentru alte 12 avioane Su-39SM FGA (NATO: Flanker-C). Pentru comparație, alte comenzi/achizitii în aceași perioadă au fost:

• Canada – 4 motoare de elicopter PW100– livate în 2016

• China – 2 avioane fără pilot Pterodactyl -1 livrate în 2016
• Franța – un radar 3D cu rază lungă de acțiune pentru apărare Ground Master 400 livrat în 2014; 20 de elicoptere pentru transport EC725 Super Cougar comandate în 2012 pentru a fi asamblate în Kazahstan (au un status incert).

• Germania – 12 elicoptere ușoare ECI45 asamblate în Kazahstan sub denumirea KH-145 și livrate între 2011 și 2016.

• Africa de Sud – 10 vehicule blindate anti-mină Marauder livrate în 2016; mai multe  transportoare blindate Mbombe-6.

• Spania – 2 avioane militare de transport bi-motor C-295 livrate în 2016.
• U.A. – 3 elicoptere folosite Bell-205/UH-1 Huey-2 livrate între 2011 și 2016.

În paralel cu achizitiile de arme din surse externe, Kazahstanul încearcă să își dezvolte și propria industrie de apărare în jurul companiei naționale “Kazakhstan Engineering”. Există o serie de Memorandumuri de Înțelegere semnate pentru:

• producerea de transportoare blindate pentru trupe (cu tracțiune 8×8) BTR-4 cu Ucraina;
• producerea de vehicule blindate multi-rol Arlan (cunoscute ca Marauder) în cooperare cu Paramount Group din Africa de Sud;
• operațiuni de întreținere pentru avionul Cessna Grand Caravan 208B cu Cessna Aircraft Company;
• operațiuni de întreținere pentru vehiculul blindat Cobra cu OTOKAR Otomotiv ve Savunma Sanayi A.S. (Turcia);
• asamblarea de elicoptere EC-145 sub licență cu Eurocopter Kazahstan Engineering;
• producerea de praf de pușcă cu fabrica „Kazan State Gunpowder” (Rusia);
• proceduri de certificare pentru mentenanța și modernizarea „Lansator Multiplu de Rachete Grad” și pentru marirea razei sale de acțiune de la 20km la 40km în colaborare cu „Splav Federal State Unitary Enterprise” (Rusia);
• producerea sub licență de radare Ground Master 400 cu Thales Raytheon Systems;
• promovarea avionului de luptă multirol MiG-35 si localizarea producției de module și unități de avion MiG în Kazahstan în colaboare cu „MiG Russian Aircraft Corporation” (Rusia).

Noua doctrină militară, adoptată în septembrie 2017, poate să reprezinte o distanțare subtilă a poziției Kazahstanului în politica de securitate și apărare față de Rusia. Doctrina militară reprezintă setul fundamental de principii folosite pentru ghidarea forțelor militare ale unei țări în timp ce urmăresc obiectivele de securitate națională. Vechea doctrină (adoptată în 2011) se concentra mai mult pe combaterea extremismului violent și a terorismului, în timp ce noua doctrină se concentrează pe conflictele armate de-a lungul frontierei și măsurilor de diminuare ale acestora. Chiar dacă documentul nu menționează Rusia drept inamic și nici nu precizează clar conflicte majore care ar putea reprezenta o amenințare, acesta schimbă în mod semnificativ retorica și logica agendei de securitate a țării . Noua doctrină introduce noi concepte și amenințări ca de exemplu:

– războiul „hibrid” văzut ca o amenințare militară la securitatea natională;

– posibilitatea ca o forță străină să preia controlul resurselor strategice ale Kazahstanului și a infrastructurii de transport;

– înființarea de grupuri speciale de securitate cibernetică în cadrul Forțelor Armate și menționează necesitatea unor antrenamente avansate;

– crearea unui centrul național pentru gestionarea apărării ca sistem centralizat de comandă și control al Forțelor Armate ale Kazahstanului.

În plus, un alt semn de distanțare ce poate fi perceput ca o mișcare anti-rusească este reprezentat de tracerea Kazahstanului la alfabetul latin. Limba rusă are aceleași drepturi, dar Kazaha are prioritate și cunoșterea ei este obligatorie pentru ocuparea posturilor guvernamentale.